Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
23 DIN RELATIILE CULTURALE ROMANO-MAGHIARE 529 sociale. In publicistica ardeleanä, relevä autorul articolului intitulat Pentru libertatéd préséi, gazeta marcheazä „o mi§care ca resurecpune a tinerepii impotriva prejudecäpilor ínvechite ale conducerii imbätrinite 51 monopolistice. Este о crimä sä aräpi ca somnoro$ii deputari maghiari nu fac nimic pentru colectivitäpile reprezentate, a$teptind cu neräbdare alipirea Ardealului la Ungaria? Ce vina poartä un tínar entuziast ca Demeter loan, daca face о opera de lämurire $i fräpeascä colaborare cu románii, sa?ii §i celelalte napionalitäpi, luptínd ímpotriva mentalitapii sectare a baronilor ce nu-$i mai pót repara averile produse de criza economicä ín patrimoniile lor zdruncinate?“55 La pupin timp dupä actui Unirii Transii vaniei cu Románia din 1918, íncercínd sä orienteze activkatea oamenilor de culturä, de §tiin^ä $i a scriitorilor maghiari din Transilvania spre 0 colaborare apropiatä cu confrapii lor románi, scriitorii Kos Károly, Paál Árpád $i Zágoni István au lansat, la 24 ianuarie 1921, un apel mobilizator intitulat „Kiáhószó“ (Cuvint strigator) unde, pe baza unei analize a situapiei politice cu caracter relativ democratic din Romania, indeamnä muncitorii maghiari la participarea lor in via pi politicä-constitupionalä a parii, la о manifestare loialä fapä de patria comuná, la muncä pa^nicä 51 constructivä aläturi de populapia romanä din Transilvania. Acest document semnificativ pentru perioada cind se intensificau relapiile cultural románo-maghiare a avut un caracter mobilizator $i, prin glasul säu, a reu$it sä inmänuncheze о seamä de forpe creatoare ale oamenilor de culturä maghiari din Transilvania. Prozatorul Kos Károly care in romanul säu Varjú-nemzetség (Neamul Varjuestilor) introduce oa personaje $i románi dintr-un sat transii vänean, a fost inipiatorul unei orientäri culturale-literare, cu implicapii social-politice, denumit intr-un termen convenpional „transiivanism“.56 Aceastä orientare influentä $i in rindurile scriitorilor, de$i pästra un substrat conservator-etnicist in conceppiile sale, s-а opus tendinpelor care anihilau bunele raporturi ale populapiei maghiare din Transilvania cu cea romäneascä. Oamenii de culturä $i scriitorii maghiari care aderau la aceastä orientare cultivau, de predilecpie, evocarea trecutului istoric $i considerau cä lupta tradipionalä comunä din Transilvania oferä numeroase momente care concretizeazä, in sens pozitiv, colaborarea napionalitäpilor conlocuitoare, ín interesül progresului social-politic. Concluzii. Dezvoltarea socialä, napionalä, politicä $i economicä a Romáméi, dupä 1918, a generat un substantial material documentar, de mare insemnätate §tiinpificä §i educativä, concomitent, care concretizeazä complexitatea problemelor pe care le pun relapiile culturale, artistice $i literare románo-maghiare. Interpretarea documentelor de epocä, risipite imdeosebi prin periodice, insumeazä о mare diversitate problematicä cu caracter ideologicpolitic de о evidentä actualitate. Reliefarea conpinutului ideologic-politic al 55 $t., Pentru libertatea presei, in Stinga, nr. 13 din 5 februarie 1933, p. 1. 56 Criticul literar mure$ean Ion Chinezu (15 august 1894 — 10 decembrie 1966), redactorul prestigioasei reviste Cind románesc (Cluj, 1933—1940), temeinic investigator al literaturii maghiare din Transilvania, intr-o prezentare sinteticä a incercat sä surprinda semnificapiile contradictorii ale termenului (vezi vol. Aspecte din literatura maghiarä ardeleanä [1919—1929], Cluj, Editura revistei ,,Societatea de miine“, 1930, p. 14—19), considerindu-1 ca „notiune cu о sferä foarte imprecise*, (p. 92) 34 — Marisia — X
