Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
15 DIN RELATIILE CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE 521 lectualilor este, concomitent, un apel adresat intelectualilor epocii spre a colabora ímpreuna 51 a-?i őrien ta activitatea in sensul cunoa?terii directe, mai aprofundate, a realitäplor existente din {ara noasträ: „Citi lucratori nu lucreazä pe schele ínalte, suspenda;i intre cer ?i pämint; de ce n-ar lucra astfel ?i intelectualii? Dar este grea sfor{area pe care le-о cerem! Este grea, recunoa?tem, cínd intelectualii sint izolap. Grupap la un loc, este cu tótul altceva. Intr-o uniune generalä sau sindicat, intelectualii vor gäsi atmosfera care le lipse?te. Pe lingä índemnul la muncä, organizapa sindicalä fiind о oglindä vie a inteligen{ei románéin, va gräbi limpezirea con?tiin{ei nationale. Izolap, intelectualii au cäzut adeseori ín rolul de instrumente: Instrumente ín serviciul burghezilor sau ín serviciul vanitäpi lor personale. Uni{i, intelectualii vor dobíndi íncredere ín fortéié lor proprii $i orientarea lor va fi pe viitor cu desavír$ire independents“.39 Un alt cärturar de seamä al epocii care adusese valoroase contribuli ín domeniul psihologiei, sociologiei, antropologiei, esteticii, teoriei valorilor §i a culturii etc., profesorul Mihai Ralea (1896—1964), considera cä individualitatea intelectualului „nu poate cäpäta о desfä?urare normalä decit daca capata о aprobare din mediul social“.40 Ca unul care a studiat procesul complicat al evoluiiei sociale, precum $i istoria ideilor socialiste, Mihail Ralea, 15a dupä cum este apreciat ín studiile recente, „intuie^te dintru ínceput ?i un alt aspect, cel revolutionär, menit sä clinteascä inertiile $i sä därime vechile traditii“.41 Ginditorul román adoptä in chip relevant ideea cä „toatä istoria societätii romane$ti pinä ín ziua de azi nu e decit istoria luptelor de clasä“, aja cum о asimileazä din Manifestul Comunist (1848) al lui K. Marx $i Fr. Engels. M. Ralea distinge legea antagonismului intre clasele sociale la autori burghezi pe care i-a parcurs, printre care A. R. J. Turgot, Mercier de la Riviere, P. H. d’Holbach, Adam Smith, Saint-Simon etc. Dupä pärerea sa, K. Marx „nu face decit sä reia, sä ilustreze, cu mai mult talent dialectic, poate, о teorie mult anterioarä lui. E adevärat insä cä el о sprijinä pe un arsenal de teorii auxiliare — cum e aceea a muncii-valoare, a proletarizärii crescinde sau a acumulärii capitalului, — care íi dau un postament mai solid $i mai $tiintific. Se poate suspne, din conträ, cä ideea aliantei claselor, ideea infrätirii universale, e о invenpe recentä. Dacä istoria e plinä de ciocniri violente, de lupte pätima$e, cu greu vom gäsi in arena ei exemple luminoase de concesiuni sociale, de fraternizäri benevole, de aliante pa$nice“.42 Interpretarea fenomenelor sociale, din punctui de vedere pe care il elucida M. Ralea, a contribuit la orientarea conceppilor promovate de intelectualii epocii in direcpa cunoa$terii reale-?tiinpfice a marxismului creator. Intr-o perioadä cind se confruntau diverse orientäri filosofice, ?tiinpfice ?i politice, in contrast cu cele idealiste, metafizice $i chiar foarte däunätoare dezvoltärii cul-39 C. Rädulescu-Motru, Rolul intelectualilor, in Adevärul literar ;i artistic, I (1920). nr. 2 (5 decembrie), p. 1. 40 Mihai Ralea, Forma(ia ideii de personalitate, Ia$i, 1924, p. 34. 41 Ion Pascadi, Coordonate filo2ofice ale gindirii lui Mihai Ralea, ln vol. cit. Filozófia ..., p. 141. 42 Mihai D. Ralea, Lupta de clasä, in Ideea europeanä, Bucure$ti, V (1923), nr. 122 (1—8 iulie), p. 1.
