Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
9 DIN RELATIILE CULTURALE ROMÁNO-MAGHIARE 515 Atitudinea avansatä a scriitorului Emil Isac concretizatä prin articolele sale publicate ln ziarul Adevärul a contribuit in foarte mare mäsurä, cu nota lor polemicä p combativä, la clarificarea unor orientäri din acea perioadä $i, mai ales, prin atitudinea critica adusä naponalismului p $ovinismului atlt din partea románilor, cit $i a maghiarilor. Este remarcabil, in acest sens, articolul intitulat Ce nu le place sovinistilor maghiari unde reuppe sä dezväluie, virulent, caracterul retrograd al politicii bazate pe diversiune nacionalista: ,,$ovmismul este ura unei napuni contra alteia. $ovinistul crede cä numai neamul säu are dreptul la via^a pe pamint, iar toate celelalte sint lepädäturi care trebuiesc batjocorite p, daca se poate, asuprite. Socialismul luptä din räsputeri contra acestui fei de cugetare p asta о face pentru cä stä pe temelia dreptäpi $i voiepe infräprea intre neamuri. . .“21 In continuare, acelap articol abordeazä problema dreptu'lui de a folosi limba maternä nu numai in convorbirile private, ci $i in via^a publica, drept pentru care au luptat p románii din Transilvania in secolele anterioare. 'Articolul condamna izbucnirile naponalismului care, inainte de räzboi, avea un caracter pägubitor p nechibzuit. Astäzi insä, continuä autorul anonim al articolului, „in al patrulea an de razboi, dupä ce p románii p slovacii p-au fäcut datorin^a pe cimpul de luptä íntocmai ca maghiarii, афагеа aceasta a pmnipilor maghiari este cu deosebire provocätoare p impiedicä numai intelegerea p impäcarea intre neamuri“22. Menponäm p un alt articol publicat de Emil Isac in Adevärul unde se fac referiri directe la atitudinea politicienilor retrograzi din Ungaria $i Transilvania, cu urmäri nefaste asupra culturii, invä^ämintului $i, in general, asupra relapilor románo-maghiare. Aici se ia о atitudine criticä impotriva contelui Apponyi Albert care a ínchis suté de $coli románepi, impotriva lui Vazsonyi Vilmos care, prin redactarea unui proiect de lege al votului universal, a determinat ca románii din Ungaria (aproximativ о cincimé a populapei) sä poatä vota doar ca о figurantä de 9% a populapei. Dezväluind politicianismul retrograd care alimenta conceppile p orientärile diversioniste, naponaliste, Emil Isac propune soluponarea problemei nationale de pe о pozipe mai avansatä. Ideile sale converg spre conceppa pe care о promovau militanpi socialipi p ne indreptätepe sä facem distincpe intre tendiipele politicienilor progresipi, in opozipe cu ale politicienilor retrograzi: „Atit politicienii progresipi, cit p partidele radicale, p-au enuntat protestul lor puternic, cäci oamenii cu minte din tara asta sínt cu topi convinp cä problema naponalitäplor nu poate fi rezolvatä decit pe baza conciliantä a democrapei adevärate, care nu acceptä nici ín principiu ideológia $ovinismului, a opresiunii politice, a tendinee! asimilärii prin fortä. Spiritul democratic nu cunoape osebiri intre drepturi, p nu oferä avantagii. Nu dap avantagii, domnule Tisza $i Wekerle, de pildä sapior, cäci spiritul democratic pretinde egala indreptäpre a tuturor neamurilor“23. 21 .i- «• ce nu ie plagg foviniftilor maghiari, in Adevärul, nr. 22 din 3/16 iunie 1918. 22 Idem. 23 Emil Isac, Sä fie sistem?, in Adevärul, nr. 12—13 din 6 ianuarie 1918, p. 2.
