Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
21 CERCETARI ARHEOLOGICE IN JUD. BISTRI'J'A-NASAUD 51 (inv. 13.323) a ajuns un topor perforat (pl. VIII/3) lucrat dintr-un calcar mannos cenu$iu. Toporul, in forma de рапа, are täi$ul drept $i ascupt. Dimensiuni: L = 9,6 cm. Dupä forma $i tehnicä de execute toporul se dateazä la sfir$itul neoliticului sau in perioada de tranzipe spre epoca bronzului. A$ezäri din aceste perioade au fost identificate in mai multe puncte de pe teritoriul satului Visuia28. Topoarele acum prezentate, ca si cele mai anterior semnalate29, trebuiesc puse in legatura cu una dintre aceste comunitäp umane. VITA (COM. NU$ENI) In colecpa §colarä din localitate, organizatä de ínvapítorul Szabó Lajos, au intrat ín ultimii ani, din descoperiri intimplatoare, mai multe materiale arheologice din care prezentäm cu acest prilej urmätoarele piese: 1. Un topor perforat (pl. VIII/1), pästrat intreg, de forma ovoidalä, lucrat dintr-o manna negricios-roscatä. Dimensiuni: L. = 10 cm. Toporul a fost gäsit in punctui „Podulari“. 2. Ün topor perforat (pl. VII/3), fragmentar, lucrat dintr-o marna cenusie, de forma ovoidalä. 3. Un topor perforat (pl. VII/2), fragmentar, de forma ovoidalä, lucrat dintr-o gresie cenus'ie, cu täi?ul arcuit $i ascupt. 4. Topor perforat (pl. VII/4), fragmentar, de forma ovoidal- alungitä, lucrat ditr-un diorit verzui. Dimensiuni: L. actualä = 7 cm. Topoarele de piaträ, ca §i cele semnalate anterior pe teritoriul localitäpi30, se dateazä in perioada de tranzipe de la neolitic spre epoca bronzului si aparpn, probabil, culturii Coiofeni. ARCHÄOLOGISCHE FORSCHUNGEN UND ENTDECKUNGEN IM KREIS BISTRITA-NÄSÄUD (Zusammenfassung) In Verfolgung älterer Ziele (siehe File de istorie, 3, 1974, S. 11—55; S. 65—88; S. 443—451; Arhiva Somesana, Näsäud, 3, 1975, S. 302—333; File de istorie, 4, 1976, S. 24—56 usw.) legt der Verfasser neue, in den letzten Jahren im Kreis Bistriia-Näsäud gemachte Funde von Stein-, Kupfer- und Bronzegegenstäden vor. Wenn auch die meisten Gegenstände aus Einzel- und Zufallsfunden stammen, hielt es der Verfasser doch für angebracht, sie durch Veröffentlichung bekannt zu machen; dadurch bietet er den Fachwissenschaftlern neuen unveröffentlichten Fundstoff und liefert gleichzeitig zusätzliche Beweise für die intensive Besiedlung des betreffenden Gebiets. 28 In vatra satului cu prilejul lucrärilor de amplasare a fundapilor noului local de $coalä au apärut materiale ceramice neolitice $i de tip Co;ofeni. Ceramicä Co;ofeni a fost gäsitä, de asemenea, in punctele „Pädurea Cornilor“, „Poderei“ $i la „Jiglä".' 28 $t. Dänilä, G. Marinescu, in FI, 3, p. 13, pl. III/3; FI, 4, p. 38, pl. XIV. 30 E. Orosz, Szolnok-Doboka megye őskori leleteinek repertóriuma...., I, Dej, 1900, p. 108; M. Roska, Közi., I, 1941, p. 83; idem, ErdRep., p. 304, nr. 74; $t. Dänilä, G. Marinescu, in FI, 3, p. 20/55; pl. IX/1.