Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
486 SZABÓ MIHÁLY 2 superioar! a Mureptlui. Unele fabrici de cherestea, printre care $i cea din Ierbu? (cartier al Reghinului), p-au inchis porple. Muncitorii au ajuns pe drumuri, fapt care a agravat p mai múlt mizéria familiilor muncitorepi. Agenpi sigurantei trimiteau zilnic note cu privire la „agitapa in ríndul maselor“, mai ales in ríndul acélóra care s-au íntors de pe front őri au fost prizonieri. Activitatea agitatoric! a fopilor prizonieri s-а adäugat céléi desfa$urate de cele mai ínaintate elemente muncitorepi p progresiste care au rämas acasä. La inceputul anului 1918, s-а reinoit organizapa local! social-democrat!2 care s-а íntarit cu elemente combative, pätrunse de spirit socialist, revolutionär. In focul luptelor revolutionäre s-а conturat tot mai dar dorinta muncitorilor de a obtine pe cale revolutionär! о serie de drepturi economice p politice, de a realiza о viatä mai bunä. ín acest scop, ei au declan$at о serie de actiuni: au protestat impotriva inchiderii fabricilor de cherestea din ora$ p au tinut ín pavilonul din pare mai multe íntruniri unde s-а vorbit despre exemplul p lupta dirzä a proletariatului. Ca urmare, agitatia a crescut atít de múlt, incit autoritäple s-au pregätit sä ia „mäsuri severe“. Lupta grevistä de la inceputul lunei noiembrie 1918, din principalele centre ale Transilvaniei, a ímpulsionat $i lupta maselor populare din Reghin. Ele au salutat cu bucurie izbucnirea revolupei burghezo-democratice care a accentuat p mai múlt radicalizarea mijcarii muncitorepi locale. S-au reconstituit organizatiile sindicale ale lemnarilor p constructorilor, care p-au intrerupt activitatea ín timpul räzboiului p s-au constituit grupe sindicale női, cu care miparea sindicalä p-а marit fortele p combativitatea revolutionär!. Elementele cele mai revolutionäre ale organizapei socialiste locale au orientat mi$carea muncitoreasc! spre stinga, suspnínd necesitatea centralizarii mipärii socialiste $i sindicale. Delegapi sectiunii din Reghin3 a partidului socialist au sustinut p votat la conferinta de partid p sindicalä din 14—15 decembrie 1919 de la Cluj“, centralizarea definitiva p completa a miparii socialiste, politice p sindicale de pe teritoriul Ardealului p Banatului cu centrul de la Cluj“. Secpunea din ora§ íp avea sediul ín pavilionul (demolat ín 1957) din parcul orapilui. Tot acolo a funcponat cäminul muncitoresc, care a jucat un rol ínsemnat ín educarea revolutionär! a muncitorilor. Dup! íntoarcerea delegapei de la conferint!, miparea socialist! a cäp!tat női dimensiuni. A crescut numärul membrilor organizatiilor de partid precum p prestigiul acestora, ei fiind ín primele rínduri ale bätäliilor de clasa. Sub índrumarea socialipilor, s-au constituit, in 1920, ín organizapi sindicale, muncitorii dogari, fierari p zugravi. Cu aceasta numärul organizapilor sindicale s-а ridicat la peste 10, iar a muncitorilor organizap la peste 600, din care 256 lemnari, 65 din sectorul alimentar, 22 pielari, p alpi. In luna septembrie, au avut loc mai multe adunari muncitorepi4 unde s-au dezbätut 2 Simion Fuchs, Munkásmozgalom a Maros Völgyében (Mifcarea muncitoreascä in Vale a Murefului), Editura politica, Bucurepi, 1975, p. 145. 3 Documente din istoria тцсагИ muncitorejti din Románia 1916—1921, Editura politica, 1966, p. 273. 4 Marosvölgyi Munkás (Muncitorul din Valea Murefului), Tirgu Mure?, anul I, nr. 3 din 18 septembrie 1920, p. 3.
