Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 FUNCTIONALITATEA BÄNCILOR DIN ROMANIA (1922—1928) 457 situa(ia recoltelor. Aceste investiti pe termen scurt erau caracteristice sistemului bancar de la női ín perioada analizatä, $i nu este exagerat daca numim capitalul bäncilor mlci cu denumirea „cämätäresc“, instabil, $i oricind in pragul filimentelor atunci cind tensiunea financiarä se agrava. Se explica astfel grija exageratä pentru profitul imediat, se explica valoarea jetoanelor de prezen^ä — foarte mare (intre 100—200 lei), — perceputä de actonarii diverselor Consilii de Administrate, pentru fiecare $edin(a. Bäncile mari, mai prudente, acordau dividente mai mici, alocind о buna parte din beneficii, rezervelor. Exemplificam in acest sens „Banca Carpaplor“ S.A. din Bucure$ti care pentru о acpune nominalä ín valoare de 500 lei acorda acponarilor un divident maximal de numai 75 lei52. Bäncile mici interesate pentru un profit maximal imediat, acordau pentru о acpune in valoare de 100 lei un divident de 70 lei („Banca Románeasca din Valea Some$ului“ — Dej53); de 181,86 lei pentru о ac(iune („Banca Economicä“ S.A. — Salonta54) etc. Acest fenomen economic speculativ, conjunctural, care caracteriza bäncile mici, in cursa lor dupä profituri foarte mari, a atras pe bäncile Consiliilor de Administrate somitäp politice de diverse orientäri. !1 amintim pe G. Garoflid (P.P.); Grigore Iunian (in Guvernul Barbu Stirbey din 1927); George Brätianu (P.N.L.); Mauriciu Blanck (P.N.T )- Tot ace$tia puteau fi intilnit ca membri in Consiliul de Administrate al „Bäncii Moldova" S.A. din Ia$i55 $i la alte bänci. Intr-o armonie frä;eascä intilnim §i la bäncile mari politicieni de diverse orientäri, in acela$i Consiliu. La aceste bänci nu era о simplä formä de prestigiu pentru firmä, ci crea marelui capital posibilitatea de a-$i impune punctui de vedere in rezolvarea diverselor situati de politicä economicä coordonatä de stat. La „Banda Marmorosch Blanck et Co“ S.A. din Bucure$ti in Consiliul de Administrate s-au perindat in perioada supusä dezbaterii 3 prim-mini$tri (Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, general C. Coandä), 8 mini?tri (C. Argetoianu, Al. Constantinescu, I. G. Dúca, C. Banu, A. Silaghy, Torna Stelian, M. $eulescu, baron I. V. Stírcea)56. In parlament ace$ti politicieni se contestau vehement, Consiliile de Administrate ii armoniza, fie cä erau liberali, conservatori-democrat, natonali, averescani, läräni$ti etc. Armonizarea acestora se realiza $i datoritä tantiemelor foarte ridicate, pe care le primeau de la respectivele bänci. Conchizind asupra structurii Consiliilor de Administrate reproducem in context judecätle de valoare ale unuia dintre economi$tii epocii — G. D. Creangä . . . „Numero$i $i in majoritate inactivi membri Consiliilor de Administrate a cäror tanteimä reprezenta pinä la 12—15% din beneficiul net al bäncilor dovedesc incä о datä cä bäncile nu au invä^at nimic din indatoririle ce le impune noua situate ce ne-а läsat-o räzboiul“57. 52 Compass Finanzidli Jahrbuch, 1929, Wien, 1929, p. 134—135. 53 Darea de Seamä ... 8 februarie, 1927. 54 Darea de Seamä ... 11 martié, 1928. 55 Darea de Seamä ... 15 martié, 1925. 56 Darea de Seamä ... 15 martié, 1929. 57 G. D. Creangä, Veniturile fi averea Romäniei mari in Buletinul Institutului Economic Román, nr. 1, 1927, p. 8.
