Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

452

RODICA PÄUN, NICOLAE PÄUN

6

Prezentäm mai jós un tabel cu 2 judete din Banat $i Transilvania pentru a ilustra dezvoltarea economicä inegalä pe teritoriul national.

Tabel nr. /**

Jud. Timi§-Torontal Jud. Turda-Arie§

Felu! societäpi

Nr. rt. autorizate Nr. .L , . Nr. _ .

societäti Capital autonzat societáti Capital autonzat

1 Bánd 43 74.672.100 8 8.425.000

2 Ind. mecano-met. 1 12.000.000 — —

3 Ind. lemnului 9 62.000.000 1 5.000.000

4 Ind. chimicá 2 11.000.000 — —

5 Ind. alimentará 4 7.670.000 2 11.000.000

6 Ind. textila 2 4.875.000 — —

7 Ind. pieläriei — — 1 5.000.000

8 Ind. ceramicá 4 17.750.000 4 17.210.000

9 Ind. hirtiei $i arta gráf. — — — —

10 Ind. constructii — — — —

11 Centrale electrice 2 8.000.000 — —

12 Ind. minierä

1.1 Ind. diverse — — — —

Total sec. industrial ! 24 123.285.000 8 38.210.000

_______________________________J_______________________________________________

Sec. comerciale §i diverse 12 11.354.650 1 5.000.000

Total general: 79 209.311.750 17 51.635.000

Din lipsä de spapu ne-am oprit la 2 judete din Transilvania. In Vechiul Regat, de exemplu, folosim comparativ judetul Ilfov cu 434 societati industriale $i un capital sicial de 15.203.078.983 lei, fatä de judetul Dimbovita cu о singurä societate industrials $i 6 milioane lei capital. In situatia judetului Dimbovita mai erau: Vla$ca, Vílcea, Olt, Ialomita, Gorj, Buzäu etc. In Moldova, Ia$ul avea 32 de societati industrial cu 157.590.400 lei capital social fatä de Dorohoi cu о singurä societate ?i 4 milioane lei capital social. In aceea$i situate mai amintim: Botolani, Fälticeni, Putna, Roman, Tutova s;i Tulcea* 25.

Se evidentiazä cä marile band din sistemul románesc $i-au divizat capitalurile inspre zone de profit maxim. Judetele neindustrializate intruneau doar adiacent sfera preocupärilor $i plasamentelor lor bäne$ti. Din analiza diferentiatä — a acestor interferente — dintre puterea economicä a judetelor Romäniei $i bänci constatam urmätoarele:

24 Ibidem fvezi pentru toate judetele)

25 Vezi $i A. Giurgiu, Implicaliile Unirii asupra creditului bancar Transilvänean, in Studii de istorie a economiei }i gindirii economice románévá, Cluj, 1979, p. 7.

25 Vezi $i lucrarea lui Eugen, Kerekes, Aspecte ale repartizSrii teritoriale a industriei Romániei in perioada interbelicd, ín Studii de istorie a economiei fi gindirii economice románévá, Cluj, 1979, p. 28—30.