Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 FUNCTIONALITATEA BÄNCILOR DIN ROMANIA (1922—1928)449 structurale au condus inevitabil la о insuficientä acuta a capitalurilor necesare in plasamente; s-а ajuns la о crizä de numerar resimptS permanent in perioadS. Criza amintitä a devenit prin for;a imprejurSrilor regulatorul extensiunii inreprinderilor economice, a dus la reducerea lor voluntarä sau silitä. Dobinzile au devenit un factor decisiv in rentabilizarea afacerilor. Dobinzile curente oscilau intre 12—30% lunar. Ca о consecin^a, beneficiile nete anuale erau oscilante, orlcit de mare ar fi fost volumul afacerilor. Därile de seamä ale Consiliilor de Administrate, la diverse band, ilustreazä aceastä crizä financiar-valutarä $i de credit, persistentä in straturile economice ale perioadei 1922—1928. De exemplu Darea de seamä a „Bandi de Credit“ din Gherla sublinia cä: „a lucrat fSrä ajutoare de la alte band mai mari, s-а folosit de depunerile cetä^enilor“. Aceste depuneri erau de 10 milioane lei in 1924 comparativ cu 500.000 lei capitalul social al bäncii13; „Banca Industrials $i Comercialä“ S.A. din Reghin cu un capital social de 2 milioane lei realiza afaceri $i plasamente in zonä tot cu ajutorul depunerilor diverplor intreprinzätori. (Acestea erau de 16.615.146 lei ín 192614). Altä modalitate de a suplini criza de numerar in afara de cea prezentatä (a apelärii la capitalurile depuse spre fructificare) — a fost in epocä — fuziunea, de regula, localä. De exemplu „Cassa de PSstrare" S.A. din Petro$ani a fuzionat cu „Cassa de PSstrare" S.A. din Vulcan15. Tot in acest sens prezentam art. 5 din Ordinea de zi a AdunSrii Generale Ordinare a „Cassei de Economie“ din Blaj care propunea“ „fuzionarea institutului cu „BSncile Econimie“ S.A. din Tirnäveni, Praid, BalSu$eri, Valea-LungS $i cu „Cassa de PSstrare Tirnava“ S.A. din Sighi§oara. Prin aceasta sS se facS о a$a concertrare de capitaluri care sS poatS rezista cu toatS incordarea problemelor care ne apeaptä"16 17. Rep ne atenpa faptul, cS institupa bancarS blSjeanS cu un capital social de 1 miliőn lei lucra curent cu capitaluri depuse spre fructificare in valoare de 8.449.294 lei». Fragilitatea sistemului nostru bancar, poate fi inpleasS printr-o raportare justä la problemele economice ale Romániei dupS rSzboi. Exportul romäneso era aproape inexistent; finan(area tranzacpilor de cereale nu mai juca rolul antebelic in afacerile bancare; avansurile acordate marii proprietSp dispSrind practic dupS reforma agrarS; societSple petrolifere a cäror producpe p export se dezvoltau intr-un tempo rapid, erau finanptte de strSinState. Institutele bancare románe$ti au fost in schimb puse in fa^a unor sarcini noi, care reclamau probleme de gravitate excepponalS, cu atít mai greu de rezolvat, cu eit puterea acestor bSnci erau diminuatS de pe urma rSzboiului. Teritoriul sporise de la 137.902 km2 la 294.967 km2; populapa de la 7,3 milioane locuitori la 17,1 milioane locuitori; suprafata pSmintului arabil de la 6,5 la 12,4 milioane hectare. La acestea adSugSm numeroasele bogSpi miniere, numeroasele industrii. Este de ajuns sS arStSm cS in 1913 aveam 13 Darea de Seama . . . Gherla, 1925. 14 Darea de Seama . . . Reghin, 27 februarie 1927. 15 Darea de Seama ... 7 februarie, 1925, Petro$ani, 1925. 16 Darea de Seama . . . 1926, Diciosinmart’n, 1927. 17 Ibidem. 29 — Marisia — X
