Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
390 TEREZA $ERBAN 2 terea progresivä din 1870 pina in 1903 a terenului cultivat cu griu, ceea ce a dus la un surplus de produse, destinate in acest caz exportului3. ín ceea ce prive$te situapa proprietäplor dupä marimé, in judetul Mures se poate constata cä in pragul secolului al XX-lea din 31.449 de proprietari, 3.647 detineau 1077 de jugäre de pämint nearabil, deci suprafata sub un jugär fiecare, in mare parte grädini, finale, päduri sau teren neproductiv; 3.166 de proprietari depneau 1655 de jugare, in mare parte arabil, dar $i in acest caz sub un jugar, pe cind 27 de proprietari depneau 18.703 jugare din care 5.039 de jugare pämint arabil, restül fiind mai ales finale, pä?uni $i päduri, in general intre 500 $i 1000 jugäre fiecare, iar 29 de proprietari, numär infim pe lingä cel al taranilor färä pämint sau cu pämint pupn, cu proprietati peste 1000 jugäre, detineau 134.480 jugäre dintre care 11.065 jugare teren arabil, restul de pämint fiind $i in acest caz finate, pä$uni $i päduri.4 Dintre proprietarii care detineau cele mai intinse suprafete putem aminti pe baronul Kemény Kálmán din comuna Brincovene$ti care i$i administra singur 25.869 de ha, avind 86 de argap, ma$ini mecanice sau cu tractiune animala, in general un inventar agricol destul de bogát fata de ceilalti proprietari; baroana Bánffy Zoltánná din comuna Breaza, cu о proprietate de 44.349 jugäre, pe care le administra singurä, e adevärat in mare parte pädure si päsuni, dar tot íi mai rämineau 581 jugäre teren cultivabil si 48 jugäre grädini; Urmánczi János din Toplita cu 5.552 de jugäre dintre care jumätate arätor; gróful Teleki Géza din Gornesti care-si administra 4.675 jugäre; Teleki Samu din Band cu 1.050 jugäre; Knöpfler Elek din Cristesti cu 1.140 jugäre; Kemény Domokos din Moresti cu 2.499 jugäre; Born Frigyes din Mureseni cu 1.628 jugäre; Tholdalagy László din Corunca cu 1.935 jugäre; Teleki Sámuel din Dumbrävioara cu 2.675 jugäre; Teleki Iosif si Károly din Glodeni, fiecare cu peste 1.330 jugäre.5 Fatä de aceastä situape de la inceputul secolului, proprietatea n-a putut suferi foarte mari modificäri pinä in 1918. Daca ne referim la statistica intocmitä de Consiliul Dirigent in 1919, putem observa cä au crescut numärul proprietätilor cu peste 100 jugäre odatä cu acelea intre 5 si 10 jugäre. Datä fiind situapa repartipei pämintului in judetul Mures, ca de altfel in intreaga Transilvanie, si in aceastä parte au loc la sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmätor, mari acpuni ale täränimii, sub diferite forme, de la refuzul de a lucra pe mosiile marilor proprietari pina la ocuparea conacelor si alungarea autoritäplor. Agravatä fiind situapa täränimii in anii räzboiului, aceasta se manifestä violent din cauza foametei si a sumedeniei de privapuni, aubuzuri si samavolnicii ale autoritäplor administrative puse in slujba marilor latifundiari. Acpunile täränesti se intensificä indeosebi spre sfirsitul räzboiului, in anii 1918 si 1919, cind täranii atacä conacele, alungä 3 Barabás Endre, Maros—Torda vármegye és Maros—Vásárhely törvényhatósági foggal felruházott és szabad királyi város (Descrierea economic! a jude;ului Műre?—Turda $i a municipiului Tírgu Mure?, ora? investit cu puteri jurisdicponale), Budapesta, 1907, p. 34. 4 A magyar korona országainak mezőgazdasági statisztikája (Statistica agrarä a statelor de sub coroana ungarä), Partea a Ill-а, Budapesta, 1900, p. 84; Vezi Anexa nr. 2. 5 Barabás Endre, op. cit., p. 52—53.
