Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

5 DIN TRECUTUL DE LUPTÄ AL CEFERI$TILOR 387 mijloacele ce íi stau la dispozitie pentru ímbunata;irea situatiei mizerabile a ceferistilor $i postasilor. Cu stabilirea timpului pentru inceperea luptei deschlse íncredin^eaza Comitetul central, care va aduce la cuno$tin;a cercurilor compe­tente hotärirea 51 pentru toate cele ce urmeazä va arunca posibilltatea asupra celor care privesc cu ochii inchisi ruinarea materialä si moralä a ceferistilor §1 postasilor“15. Era aceasta о manifestare clarä a ceferistilor de a face un hotärit pas ínainte íntru apärarea intereselor lor. Incadrarea totalä a ceferistilor transilväneni ín marea bätälie de clasä din octombrie 1920, apare, astfei, ca ceva firesc. Asupra acestui moment glorios din istoricul mi$cärii muncitoresti din Romania, care l-а constituit greva gene­­ralä nu insistäm, fiindcä el s-а bucunt de atentia cuvenitä In istoriografia noasträ16. Mentionäm doar mi$cärile greviste ale ceferistilor transilväneni din intervalul la care ne referim de la Cluj, Bra$ov, Simeria, Tirgu Mures, Timi­soara, ca §i sprijinul muncitoresc acordat de ace?tia grevi§tilor din vechea Romanie, in timpul grevei de 8 säptämini din aprilie — mai 1920. Ceferi$tii din Transilvania — se spunea in telegrama adresatä primului ministru — „protesteazä energic contra näzuintelor reactionare care voiesc sä cotropeascä lupta justä a ceferistilor . . . Aducem la cunostinta guvernului, cä sintern soli­dari cu fratii ceferi$ti din regat si toate loviturile la adresa lor sint si ale noastre, cä ne atinge si pe noi“17. Ei au trimis si 10.000 cor. „ajutor de greva“ tovaräsilor aflati in luptä. Actiunile revendicative ale ceferistilor transilväneni, ale intregului prole­tariat román au atins — asa dupä cum am mai arätat — punctui culminant in octombrie 1920. Intensificarea procesului de clarificare ideologicä si organizatoricä, intä­­rirea continuä a curentului revolutionär din miscarea muncitoreascä au avut ca remarcabil rezultat crearea ín mai 1921 a Partidului Comunist Roman. „Fäu­­rirea Partidului Comunist Román — apreciazä tovaräsul Nicolae Ceausescu — a fost urmarea logicä a maturizärii miscärii revolutionäre, socialiste din Romá­nia, a afirmärii clasei muncitoare pe arena nationalä ca fortä socialä cea mai inaintatä, mi progresistä, constituind victoria conceptiei materialist-dialectice si istorice, a marxism-leninismului in miscarea muncitoreascä din Románia“18. Din acest moment proletariatul din Románia, va avea ín fruntea sa un conducätor clarväzätor, sub índrumarea cäruia va ínscrie in hronicul tarii mi­­nunate fapte de eroism, reusind sä íntroneze pe pämintul tärii noastre о socie­tate nouä, dreaptä, о societate socialistä. 15 Ibidem. 16 Vezi de ex. Greva generáld din Románia 1920, Bucure$ti, 1970. 17 Ibidem, p. 110; „Ceferistul din Ardeal* nr. 9 din 1 iunie 1920. 18 Nicolae Ceau$escu, Cuvintare la marea manifestare popularä din Bucurefti consacratä aniversärii a SS de ani de la fäurirea Partidului Comunist Román, 8 mai 1976, Bucurejti, 1976, p. 5—6.

Next

/
Thumbnails
Contents