Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
378 MARIN SARA, LEON MIRCEA 18 Zvonuri fantastice erau puse in circulate de cei interesap, Insä nimic n-a putut schimba mersul lucrurilor dupä marele act istoric de la Alba Iulia. Noroc bun Ion Banciu Amintiri din Alba Iulia Sava Dumitru Näscut in anul 1880, de profesie invätätor, $i-a desfä$urat activitatea ín satui Potoc (azi Deleni), respectat $1 stimat de ob$tea satului pentru munca depusä in folosul dezvoltärii ?i prosperitati! localitltii. A fost delegat la Marea Adunare Naponalä de la Alba Iulia, fiind prezent — in Sala Unirii — cind s-а elaborat actul istoric. Un grup de intelectuali din Reghin l-а vizitat in satui Deleni purtind cu dinsul un interesant dialog pe care-1 redäm mai jos. Amintim pe invätätorul Ilie Sandru, pensionar, Mircea Leon, responsabilul Bibliotecii orä?ene$ti din Reghin, prof. Dumitru Husar $i invätätorul Aurel Cimpian. — La о distantä de 12 km de óraiul Reghin, pitulat intre dealuri acoperite de päduri bogate, se aflä satui Deleni. Administrativ apartine comunei Ideciu, de unde, pe un drum cu multe meandre, dupä ce ai trecut un pinten de deal — „Custura“ —, se observä primele case ale satului $i faci cuno^tintä cu „potocenii“. A?a se numeau in trecut dupä vecheá denumire a satului, $i-$i mai pästreazä aceastä denumire. Potocenii erau recunoscuti mai demult ca oameni descurcäreti, ?tiutori de carte, cintäreti, oameni care in conversatie sesizau u$or ironia $i räspundeau ironic, posedä un bogát folclor insuficient explorat in prezent. $coala nouä, electrificarea satului, pe lingä aparatele de radio observi un numär mare de antene de televizor care impreunä cu constructiile moderne de locuinte denotä nivelul de trai actual al acestor cetäteni. Printre ace$ti „potoceni“, in etate de 87 de ani, träie?te retras, aproape uitat de cei din jur, „domnul“ cum ii spun $i acum sätenii §i fo$tii säi elevi invätätorului care ;i-a inceput aici cariera, ca fiu al satului in anul 1902 $i tot aici $i-a incheiat cariera, oferind multor generatu cuno?tintä de carte, a§a cum putea sä facä un invätätor calificat $i cult, un invätätor care a iubit $coala $i §tia sä-p facä datoria fatä de popor. Invätätorul pensionar, la care ne referim mai sus, ne era cunoscut incä din perioada dinsului de activitate. Äflasem cä a participat in calitate de delegat la actul prin care s-а desävir$it unirea tuturor romänilor din Alba Iulia la data de 1 decembrie 1918. La ocazii potrivite, la cercuri cuturale invätätore$ti, descria celor mai tineri modul in care s-а desfäpirat actul unirii amintit. Acest invätätor este Savä Dumitru. L-am vizitat recent. L-am aflat in activitate: i$i ingrijea culturile de zarzavaturi in care a avut multä incredere toatä viata. Am inceput discutii obi$nuite cu privire la sänätate, etc. Ne räspunde: „Tot mai mult simt povara anilor. Din generatia mea nu mai _ e nici unul. Din 1880 e mult. S-au dus ei ?i oameni de seamä ca Sadoveanu $i Arghezi. In tinerete eram suferind. Incä inainte de primul räzboi mondial m-am supus unui consult medical. I§i fäcuse deja renume un medic tinär roman din Cluj, care lucra in cadrul clinicilor ca asistent. Tinär $i frumos bärbat mai era atunci Iuliu Hateganu. El m-а examinat, mi-а stabilit boala p mi-а dat régimül necesar cu indicatia ca sä-1 respect toatä viata. Mai bine de 50 de ani am respectat acest régim, apói am indepärtat alcoolul $i tutunul cu desävir$ire §i... vedeti unde am ajuns.* Fiind poftiti in casä am cäutat sä apropiem discutia de scopul vizitéi noastre: — Cu ocazia cercurilor invätätore$ti, cu citeva decenii in urmä si cu alte prilejuri, ati povestit celor tineri märetia actului unirii de la 1 decembrie 1918, la care ap participat. Am dori sä reluäm acélé descrieri din trecut $i sä ne permiteti sä punem unele intrebäri: Se ?tie cä la Alba Iulia, la acea datä, au participat peste 100.000 de persoane. Dumneavoasträ in ce calitate ati participat?
