Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
7 PARTICIPANTI LA MARELE ACT AL UNIRII 367 „Daca ai venit In numele Consiliului National Román ji ne poli dovedi acest lucru, ne supunem, altfei nu!“ Plutonierul s-а muiat dintr-o data, vlzindu-i ji pe cei din spatele men inarmati ji a piecat. Ne-am glndit insä cä ar putea sä revinä cu mai múlni solda;!, aja cä ne-am pregätit imediat ji am luat drumul Bilborului pentru a ne pune sub protecpa armatei románé. Am ajuns noaptea tirziu, plini de apä din cauza ploii ji a lapovitei ji cu mare greu am gäsit un adäpos« ca sä ne uscäm hainele. A doua zi prejeditele sfatului Dr. Tilea, ne-а comunicat telefonic cä ne putem intoarce fiindcä jandarmii maghiari s-au retras. $i iatä cä Intr-o bunä zi ji-a fäcut aparitia In Toplija о patrulä a armatei románé care ne-а anunpat cä a doua zi, 26 noiembrie 1918, urma sä soseascä Divizia 13-a comandatä de colonelul Gherescu. Prejedintele sfatului m-а Incredin;at pe mine ji pe tlnärul avocat Bucur Ilie sä iejim in intimpinarea comandantului. Ре о distanti de 5 km cit am mers pinä ce am Intllnit pe colonel, au trecut mereu pe lingä noi ostajü primei divizii románejti ре саге о vedeam. Infäpjarea lor nu ne-а fäcut о impresie prea bunä pentru cä noi ne Inchipuiam о armatä strälucitoare, aja cum trebuie sä arate о armatä invingätoare. Am uitat ce a trebuit sä indure aceastä armatä, timp de doi ani, ingrämäditä ji fläminzitä ln mica Moldovä! Am uitat cä acejti soldani, lipsi^i de strälucire vestimentarä, dar cu о voin;I ji о vitejie färä seamän i-au spus la Märäjejti, trufajului general neam; Makensen: „Pe aici nu se trece“! Intilnind pe colonel i-am urat, plin de emotie, bun venit ji 1-am insopt pinä la Topüna. Aici, colonelul m-а rugat sä mä ingrijesc de tipärirea, in limba maghiarä, a unui apel cätre secui. Dupä citeva ore, in timp ce lucram la redactarea apelului, am auzit un marj cintat de о famfarä militarä. Mergind in piatä am aflat acolo un mare grup de ofijeri románi, ре tot sfatul national ji múlni locuitori. Peste pu>tin timp a inceput defilarea trupei. Ofinerii cälare pe cai frumojt mergeau in fruntea soldanilor imbräcani in echipament nou. Nu-mi venea sä ered ochilor pentru cä de data aceasta soldanü nu mai semänau de loc cu cei pe care i-am väzut cu citeva ore mai inainte. Dupä defilare, plini de entuziasm, ne-am prins cu tonii intr-o mare horä care s-а incins in pianä. A fost cea dintii horä a infränirii pe pämintul nou al Romäniei ai cärei cetäneni devenisem de citeva ore. Era intr-o zi de miercuri, 27 noiembrie 1918. Seara, dupä ce am participat la banchetul dat in cinstea comandantului ji ofinerilor din divizie, mi-am luat rämas bun de la colonel ji am plecat spre Alba Iulia, unde eram delegat sä reprezint tinerimea universitarä la Marea Adunare. Pentru membrii Consiliului National Judenean din Reghin s-а pus la dispozinie un vagon special ji in ziua de 29 noiembrie am plecat spre Alba Iulia. Din Tirgu Murej s-au mai urcat ji ceilalni membrii ai consiliului. In gara Teiuj era о mare de oameni de nu te puteai mijca. Se coborau din trenurile de pe Timave ji ajteptau sä li se dea cale spre Alba Iulia. Cum erau ji fanfare repede s-au incins hőre pe peronul larg al gärii. Din cauza unor incidente intervenite cu nijte husari unguri, desigur beti, care au rupt drapelul románesc de pe un tren, trenul nostru a plecat cu intirziere din Teiuj. N-am iejit bine din garä ji am auzit un ropot de impujcäturi. Trägea о mitralierä ajezatä in podul gärii. A fost atins ultimul vagon ji impujeat mortal fläcäul Ion Arion din Agrij, de lingä Turda. Am aflat aceasta abia cind am coborit la Alba Iulia. L-am väzut cind 1-au coborit din vagon. Era un fläcäu zdravän abia reintors de pe front. Din garä a fost dus ji ajezat intr-o bisericä din apropiere ji inmormintat a doua zi, dupä adunare, cu toatä pompa cuvenitä unui erou. A doua zi mi s-а dat delegate ji impreunä cu aljii doi colegi studenti am reprezentat studentimea universitarä la Marea Adunare din Alba Iulia. Fiind zi de duminicä tot timpul am purtat prin oraj lozinca unirii färä conditii cu Románia, cici se zvonesc cl fruntajii nojtri politici cereau ca unirea sí se facl cu anumite conditii de ordin politic ji administrativ. Női nu vedeam unirea cu Románia decit prin prisma entuziasmului implinirii idealului national, de a fi toti románii uniti intr-o singurä patrie. Poporul din Ardeal, dupä cum nici noi, nu cunoajtem dedesupturile politice ale partidelor politice de dincolo de Carpap. In sfírjit ne-am adunat, aproximativ 1000 de persoane in sala care astäzi se numejte „Sala Unirii“, unde, la tribuni, a apärut comitetul de organizare. Cel dintii a vorbit Cicio-Pop, arätind rostul adunärii ji a tinerii ei la Alba Iulia. Dupä aceasta s-au verificat mandatele delegatilor, apói a fost ales prejedinte venerabilul bätrin George Pop din BIsejti. Putinele cuvinte le-а rostit cu lacrimi in ochi, insotite de lacrimile intregii adunäri.
