Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

5

PARTICIPANTI LA MARELE ACT AL UNIRII

365

Astäzi multora li se va pärea acest apel prea plin de entuziasm 51 nationalism tineresc. Trcbuie sä märturisesc cä era expresia sincerä a ceea ce simteam atund, $i ceea ce doreara din tot sufletui sa vedem dt mai de grabä realizindu-se, dupä cum s-а $i realizat.

Voind sä lucräm cu consimtämintul conducätorilor nostri prin intermediul dtorva prieteni 51 colegi, am ajuns sä cerem sfatul s> sprijinul lor. Trei dintre noi am plecat sä prezentäm apelul 51 vointa de a ne pune In serviciul cauzei nationale. Am gäsit pe top deputapi no$tri: Cicio-Pop, Iuliu Maniu, Vasile Goldip Mihály, Vaida-Voivod, Aurel Vlad, V. Botescu I. Erdély, adunari intr-o camerä a hotelului Jägerhorn din Budapesta. Am fost primit foarte bine si dupä ce ni s-au läudat intenpile de cätre Cicio-Pop §i Iuliu Maniu, la propunerea lui Vasile Goldig s-а propus sä nu publicäm acest apel, cäci ar insemna sä ne dezvelim intreg planul de luptä. S-а hotärit cä top studenpi, Impreunä cu cei din Cluj, sä ne organizäm in echipe ?i cutreerind fiecare tinutul de unde este, sä vestim cu grai viu poporului tot ceea ce voia sä spunä apelul.

Fiind printre cei dintii care trebuia sä piece in Ardeal pentru a lua legätura cu studenpmea din Cluj ne-am pregätit imediat de plecare. Mi-а tost dat insä sä asist inainte de a päräsi Budapesta la izbucnirea revolutiei proletáré din Ungaria. Pe sträzile capitalei ungare treceau in continuu camioane cu soldap revolutionär! care strigau: „Éljen a Köztársaság“! (Träiascä Republica). Apói a avut loc un mare miting la care au luat cuvintul gróful Károlyi, seful partidului independentei devenit prim ministru dupä impu$carea lui Tisza.

Dupä multe peripetii am ajuns la Cluj unde am aflat pe colegii nostri intr-o totalä pasivitate ?i destul de dezorganizati in fata evenimentelor ce se petreceau. Dar n-am mai avut timp pentru a ne indeplini misiunea pentru care am venit de fapt in Ardeal. Evenimenteb precipitindu-se au dat о altä direcpe misiunii noastre, transformindu-ne in soli ai organizärii sfaturilor $i gärzilor nationale romäne$ti.

Inainte de a päräsi Clujul am asistat la о adunare in care avocatul doctor Amos Frincu a expus in fata ofiterilor 5! intelectualilor románi rezultatul tratativelor avute cu comandantul trupelor austro-ungare din Cluj, pentru a permite ofiterilor $i soldaplor romäni din garnizoanä sä depunä jurämint sub steagul romänesc Consiliului National Roman.

Cererea a fost formulatä pe baza dreptului de autodeterminare a natiunii romine. Infläcärarea, dirzenia $i argumentarea lui Amos Frincu au convins comandantul care a trebuit sä fie de acord.

Dupä comunicarea acestui rezultat nea$teptat am fost pätrun$i de un a$a entuziasm incit färä sä ne däm seama de indräzneala faptei noastre, am pornit cu topi citi ne aflam adunati cu steagul rominesc in frunte cintind „Dejteaptä-te romine“ 5Í „Pe-al nostru steag e scris unire", ca sä traversäm piata Clujului pentru a merge intr-o tarä mai mare in vederea constitut'd Consiliului National Regional Roman $i in vederea depunerii jurämintului. Aceasta a fost cea dintii manifestape romineascä revolutionarä din Cluj. Sala s-а umplut repede cu intelectuali, ofiteri, soldati 51 alp oameni ce se aflau in piatä.

Constituirea Consiliului National s-а desfäjurat intr-o atmosferä de puternic entuziasm. Era tot о propozipe si un ropot de aplauze, iar la urmä urale nesfirsite. In incheiere au vorbit Amos Frincu si Emil Hapeganu care au fost alesi presedins’i.

Momentul cel mai inältätor a fost depunerea jurämintului. Amos Frincu a rostit un jurämant sub steag, intr-o improvizape genialä, inat toti am fost emoponati pinä la lacrimi. Dupä depunerea jurämintului a urmat un delir de ínsuflepre 5Í fericire romäneascä, asa cum numai sufletele unor obidi^i le pót avea la intrezärirea ceasului liberta^ii. La iesirea din sala, pentru a ne inapoia la banca „Economul*, lucrurile s-au petrecut ca 5Í la inceput: aceleasi cintece 5Í aceeasi atmosferä de ínsuflepre. Toti románii care se aflau pe stradä, auzind cintecele sí väzind steagul romänesc ni s-au aläturat cu entuziasm. Seara, dupä ce poporul s-a imprästiat, cei dói présé elinti alesi, eu si incä un coleg, am inceput redactarea procesului verbal despre märetele evenimente ce s-au petrecu in acea zi.

Eu si I. Chinezu am mai stat in Cluj pinä s-au tipärit apelurile si instructiunile pentru organizarea Sfaturilor si Gärzilor Nationale. Inainte de a pleca, la sfatul 5Í intervenpa presedintelui Emil Hapeganu, ni s-а dat cite о imputernicire din partea Consiliului National Maghiar din Cluj, prin care trebuia sä primim tot sprijinul din partea autoritäplor civile p militare pe unde vom trece, delegape care mi-а prins foarte bine in situapa tulbure de atunci.

Incärcati cu manifeste am plecat. Chinezu a coborit la Tirgu Mures iar eu la Reghin, urmind ca fiecare sä luäm legätura cu fruntasii romini din aceste orase $1 sä ne impfinim misiunea de erganizare a Sfaturilor si Gärzilor Nationale. Spre pläeuta mea surprindere frun-