Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
19 MISCAREA MUNCITOREASCÄ DIN VECHEA ROMÁNIE 353 este interzisä de autoritäple polipenepi, muncitorii ducínd adevärate lupte pe barícade pentru cucerirea drepturilor lor legitime pentru pace $i socialism. P.S.D. din Románia se pare cä a sarbátorit pentru prima oara ziua de 1 mai 1911, dupä relatärile ziarului socialist transilvänean „Adevärul“ cu demonstrapi de stradä p in alte citeva ora$e mari. In anii anteriori, in ziua de 1 mai se tinea numai cite о adunare publica, urmatä de cätre о serbare in grädini publice. Acum, releva ziarul „muncitorii din Romania, in rinduri strinse, purtind steaguri ropi $i pancarte mari pe care sínt scrise revendicärile proletariatului, au demonstrat pe sträzi in chip märet $i maiestos“52. Mentionäm cä p alte ziare socialiste din Transilvania $i Ungaria redactate in limba maghiarä sau germanä fac referiri la särbätorirea zilei de 1 mai in vechea Románie. Aceste ziare erau citite de muncitorii socialist! románi care cunopeau aceste limbi, numärul lor era insä foarte mic. Abia dupä aparipa in 1903 a ziarelor socialiste in limba romanä p dupä räspindirea bropirilor, ziarelor $i revistelor din vechea Románie in Transilvania muncitorii din aceastä provincie romäneascä au putut intra in contact mai strins cu ideile socialiste, cu problemele organizärii lor in asociapi profesionale, toate acestea contribuind la trezirea tntr-o mäsurä cu mult mai mare a conpiintei lor politice. Incä de la inceputul existentei sale, P.S.D.M.R. a fost apreciat de alte partidé $i de socialipii transilväneni ca un partid viguros, energic, ce a ocupat un loc binemeritat ín ríndurile celor mai de seamä partidé social-democrate de pe continentul european. Pentru luna septembrie a anului 1906, se anunta, in presa din Transilvania, cä va avea loc un congres román de piinte sociale ín cadrul cäruia se vor discuta in mod deosebit, problema täräneascä, viata täranului, hrana lui, mijloacele de imbunätäpre a viepi muncitorilor agricoli, cultura täranului etc. Lucrärile congresului urmau sä fie publicate intr-o culegere de articole53. In iulie 1907 a avut loc Conferinta a doua socialistä la Galati. Prepdinte al ei a fost ales I. C. Frimu. Au participat 51 de delegapi sindicale, ce cuprindeau 6607 muncitori, reprezentap prin 87 de delegati. La Conferinta s-а discutat raportul Comisiei generale, precum $i problemele tacticii p mi$cärii greviste. Luind cuvintul dr. C. Racovschi a arätat cä miparea muncitoreascä trebuie sä aibä atit un caracter politici cit $i socialist. Conferinta de la Galati a discutat in ultima zi problema cooperativelor, a votat rezolupile $i о mopune. Motiunea votatä „se declara solidarä cu cererile täranilor räsculati, dar íi indemna la mi$care legalá (se cunosc unele divergente ivite intre socialipii din lap p cei din Bucure$ti asupra mijloacelor prin care täranii trebuiau sä-p cucereascä drepturile lor n.n.); protesteazä impotriva modulul cum au fost reprimate räscoalele; felicitä pe juratii care i-au achitat pe räsculap; protesteazä contra guvernului care prigonepe pe muncitori; protesteazä contra expulzärilor“34. 52 „Adevärul“ nr. 5 din 19 mai 1911, p. 3. 53 „Adevärul“ din 12 august 1906, p. 4. M „Lupta* nr. 146 din 5/18 iulie 1907, p. 3. 23 — Marisia — X
