Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
17 MI$CAREA MUNCITOREASCÄ DIN VECHEA ROMÄNIE 351 Gazetele din Transilvania relatau pe larg despre modul cum frapi lor de dincolo de munp serbau ziua de 1 mai. Astfel gazeta „Közjóiét“ (Binele public), ce apärea la Arad, reda aspecte asupra modului cum s-а särbätorit 1 mai 1891 la Bucure$ti. lntr-un articol ce purta titlul „Din Bucure$ti“, pe baza unei corespondende primite din capitala Romániei, gazeta scria: „In seara zilei de 18 aprilie (stil vechi) s-а dinut о adunare muncitoreascä la care au participat peste 12.000 de muncitori. Organul partidéi socialiste din Románia „Munca“ a publicat un manifest insufleditor pe care delegapi partidéi 1-au räspindit ín toate orakele darii. . ,“47. Relatarea nu este lipsitä de sens. Strínsele legaturi ce existau íntre mi$carea muncitoreascä din Transilvania $i cea din Románia veche a determinat aducerea la cuno$tinda cititorilor gazetei „Közjóiét“ acdiunile muncitorilor bucure$teni. Sub titlul „Prima mai“ (1904) ziarul „Adevärul“ releva faptul cä frapi din Bucure$ti au serbat §i ei ziua de 1 mai. Membrii cercului socialist „Románia Muncitoare“, precum $i numero$i sociali$ti ce nu fäceau parte din cercul socialist, s-au íntrunit ín nurnar de peste 600 de persoane íntr-o grädinä a unei societati spre a serba ziua de 1 mai. Dintre vechii socialist!, ziarul íi remarca pe D. Gherea, Al. Ionescu, Al. Georgescu $i íntregul stat major al vechiului club socialist. Informíndu-se de activitatea noii mi^cari, Dobrogeanu Gherea a afirmat cä de data aceasta putea vorbi de о mi$care serioasä, fiindcä e condusä de muncitori ($tim la ce se referea Gherea n.n.). Pentru a explica importanda zilei de 1 mai au luat cuvíntul: Grigoriu, Anagnoste, Frimu, Georgescu $i mul^i al;ii. Un cor de barbari a intonat cíntece revoludionare. Se aminte$te cä a fost editat la Bucure$ti cu acest prilej un nurnar unic ce purta denumirea de „1 Mai“. ín acest nurnar a fost publicat un articol cu titlul „Cätre muncitorii din lumea intreagä“48. Ziua de 1 mai a fost särbätorit! $i la Budapesta $i ín alte ora§e din Transilvania $i Ungaria. La Budapesta s-au íntrunit sä serbeze 1 Mai (1904) un numär de 50.000 de muncitori, care cuno$teau insemnätatea istoricä a acestei zile. In timpul manifestadiei s-а observat cä muncitorii erau pätrun$i de credinda vie, cä viitorul este al lor. Putern afirma cä aeeastä grandioasä manifestadie a avut loc $i sub influenda activitädii desfä$urate de cercul „Románia Muncitoare“ din Románia, care mobiliza proletariatul la lupta ce s-а sóidat cu rezultate rodnice. Despre semnificadia $i insemnätatea zilei de 1 mai I. C. Frimu a publicat un irticol extrem; de emodionant prin condinutul §i. am zice, poezia lui, in ziarul „Adevärul“ din 1 Mai 1905. Articolul respectiv §i altele de altfel, nu se poate sä nu fi impresionat muncitorimea transilväneanä, constituind pentru ea un imbold puternic $i hotärlrea fermä de a se organiza in rinduri strinse, de-а intensifica lupta pentru zdrobirea orinduirii nedrepte $i instaurarea unei societädi in care todi cei care muncesc sä se bucure pe deplin de roadele muncii lor. 47 „Közjóiét“ din 1 mai 1891; Presa muncitoreascä fi socialistä din Románia, vol. I (1865—1900) partea Il-a, (1890—1900), Ed. politica, Bucure$ti, 1964, p. 234. 48 „Adevärul“ (Glasul poporului) nr. 18—19 din 15 mai 1904, p. 1.
