Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 MI $C ARE A MŰN C1TORE ASCÄ DIN VECHEA ROMÄNIE 339 Grevele au fost declan$ate din cauza comportärii neomenoase a patronilor fapi de muncitori 51 a salariilor prea mici in raport cu scumpetea. Grevi$tii au cerut märirea salariului, mic$orarea zilei de muncä d un tratament mai omenos fa;a de din§ii. Grevele täbacarilor d metalurgipilor s-au sóidat cu victoria acestora, fabricandi acceptind condipile impuse de muncitori. In momentul cind greva pärea cä a luat sfir$it, unii patroni s-au incäpäpnat sä nu primeasca pe grevi$ti la lucru daca acentia nu acceptau vechile condidi de muncä d platä. Comisia generalä a sindicatelor muncitorepi a decis sä declare din nou grevä generalä a metalurgipilor d täbäcarilor. Luindu-se aceastä decizie tod lucrätorii din breslele respective au päräsit atelierele d fabricile d in numar de peste 20.000 au demonstrat pe sträzile Capitalei. La sediile organizapilor sindicale s-au pnut numeroase adunäri d consfätuiri. In urma tratativelor dintre patroni d delegadi muncitorilor s-а hotärit ca muncitorii, care au fost plätip inainte cu anumite salarii pentru ziua de lucru de 11 sau 12 ore, sä primeascä acelad salariu pentru ziua de lucru de 10 ore, adäugindu-se un spor de 25 de bani pe zi. Succesul acesta al grevei generale, care a fost salutat cu satisfacde de socialipii románi transilväneni, a fost considerat ca prima mare izbindä a proletariatului román ín lupta dusä ímpotriva capitalismului, ímpotriva for;elor reacdunii. In cuvinte impresionante presa socialistä transilväneanä descria via;a grea a lucrätorilor din Románia. Prezentarea situadei grele a lucrätorilor románi avea darui sä-i impresioneze pe ceilald muncitori, sä le umple inimile de urä contra nedreptelor orínduiri atít din vechea Románie cit d din Ungaria. Ample relatäri gäsim ín publicistica romanä transilväneanä d ín materiale arhivistice cu privire la marile greve din Galad desfä$urate ín anii 1905—1907. ín anul 1905 a izbucnit la Galad 0 maré mi$care grevistä a incärcätorilor de lemne14. Despre о altä mi$care grevistä din anul 1906, a incärcätorilor de lemne din Galad» gäsim informapi íntr-un raport al Consulatului austro-ungar. In raport se vorbepe despre cauzele grevei, arestarea d interogarea presupudlor instigatori la grevä, tratativele purtate intre delegapa de muncitori d patroni, condipile puse de muncitori pentru a relua lucru d principalele revendicäri ale acestora15. Greva de cea mai lungä duratä d intensitate a fost acea a muncitorilor de la „Societatea pe acpuni de exploatarea lemnului“ fosta firma „Goetz 8t Co.“, lucrätorii de aid fiind cei mai bine organizap16. Ziarul „Lupta“17 ce apärea la Budapesta ne furnizeazä informapi despre marea grevä de la Galap din anul 1907. 14 ArhStat Bucurepi, fond microfilme Austria, rola 75 cadru 6. 15 Principalele revendicäri ale muncitorilor gäläpni erau: reangajarea muncitorilor concediap, märirea salariului, mic$orarea duratei zilei de muncä, acordarea dreptului de a ínfűn;» organi/a;ii sindicale etc. (Ibidem, rola 75, cadrul 7). 16 Ibidem, cadru! 8. 17 „Lupta“, nr. 58 din 10/23 martié 1907, p. 6.
