Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
REFLECTAREA IN PUBLICISTICA SOCIALISTÄ ROMAN A TRANSILVÄNEANÄ a problemelor mi$cArii muncitore$ti din VECHEA ROMÄNIE ADRIAN STOICA Legäturile fire§ti care au existat intre Transilvania 51 Romania veche in toate domeniile economice, sociale $i culturale au avut о influenza hotaritoare asupra mi$cärii muncitore$ti, contribuind la afirmarea mi$carii socialiste ca exponenda a intereselor fundamentale ale íntregului popor román. Incepind cu primii ani ai secolului al XX-lea, legäturile intre socialism din Transilvania $i cei din vechea Románie s-au intensificat in mod deosebit, mai ales dupa crearea secpei románé a P.S.D. din Ungaria. Muncitorii din Transilvania au urmärit cu mult interes toate $tirile ce se refereau la succesele mi$carii muncitore$ti din vechea Románie. Presa socialistä transilväneanä a relatat despre grevele din anul 1888 ale ceferi$tilor din Bucure^ti „chemind muncitorii din monarhia austro-ungarä sä nu piece in Románia pentru a nu deveni spärgätori de greve“1. Gazetele socialiste din Transilvania au relatat detaliat, despre succesele mi$cärii muncitore$ti din vechea Románia2. Muncitorimii din Transilvania i se recomanda de cätre redacpa ziarului „Volkswille“ sä se pnä neapärat de о parte (sä nu vinä sä se angajeze in focul grevi$tilor)3. Totodatä, ea cerea tuturor gazetelor muncitore$ti sä tipäreascä anunjul respectiv. Gazeta „Üj Világ“ relata despre greva metalurgi$tilor din Ia$i. Ziarul indemna muncitorii transilväneni din aceea$i ramurä de producpe „sä nu se angajeze la intreprinderile din Ia$i, atit timp cit dureazä greva“4. Tot ziarul „Volkswille“ le cerea muncitorilor sä nu se läse tentap de ofertele unui fabricant de pile din Bucure$ti in al cärui atelier muncitorii incetaserä lucrul5. Cele relatate demonstreazä legäturile ce au existat intre mi$carea muncitoreascä de ре о parte §i de pe alta a Carpaplor, si strädaniile muncitorilor 1 Arhiva I.S.I.S.P. de pe lingä C.C. al P.C.R., fond. 71 dos. nr. 6611, f. 1. 2 La rubrica intitulatä „Capital“ $i „Muncä" din ziarul „Volkswille“ s-au publicat comentarii ample despre mi$carea grevistä din Romania: „In Romania domneste о mi$care grevistä foarte insemnatä. Cea mai cuprinzätoare íntrerupere a muncii s-а produs printre muncitorii de confecpi pentru armatä. Grevi^tii cer märirea de salariu ?i concedierea actualului director al Intreprinderii. De asemenea sínt in greva brutarii din Galati si pontofarii din Pioiesti“. („Volkswille“ din 28 iulie 1893). 3 Ibidem. 4 „Üj Világ“ din 19 noiembrie 1893. 6 „Volkswille“ din 10 noiembrie 1893.
