Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
322 VASILE DOBRESCU 6 In privin^a aprecierii numärului institupilor bancare románepi concluzionäm cä, dupä 1900, asistäm la un proces rapid de sporire a institupilor financiare románepi, cu menpunea cä, nu ín totalitatea lor, acestea, reprezinta о mare valoare financiarä, dominínd ín prímül rínd numärul bäncilor mijlocii p mici, al ínsoprilor cooperatiste de credit, dar evidenpind angajarea céléi mai ínsemnate pärp a burgheziei románepi ín sectorul financiar-bancar. Distribuirea din punct de vedere geografic a numärului institupilor financiare románepi ín epoca modernä a fost relativ inegalä. 2/3 se aflau ín zóna Transilvaniei istorice p doar о treime ín pärple Banatului, Cri$anei p Maramurepilui, ultimelor douä zone revenindu-le un numär mult mai mic de institupi financiare. Cele mai puternice, mai numeroase institupi financiare sínt situate pe väile Mure$ului, Some$ului p ale Cri$urilor, pe terenurile cele mai propice pentru dezvoltarea intensivä a agriculturii, dar p cu multiple p lesnicioase cäi de circulape a produselor agrare p ín general a marfurilor. Luínd ca unitate de mäsurä totalitatea operapunilor financiare, raportul numeric pe zone este múlt mai echilibrat de raportul valoric. Astfel, bäncilor din prima zóna le revenea ín 1906 circa 75 de milioane coroane; celor bänä^ene 25 milioane coroane, iar celor din Cri$ana p Maramure$ 24 milioane coroane.21 Jinuturile Sibiului p Bistrpei-Näsäudului aveau cele mai numeroase p mai bine organizate institupi bancare románepi in raport cu numärul locuitorilor care, ofereau о mai mare amplitudine operapunilor financiare p implicit о putere economicä sporitä elementelor conducätoare ale burgheziei romänepi. Situapa era asemänätoare pentru bäncile din comitatele Timi$ p CarapSeverin. Aparipa unui numär insemnat de institupi financiare, uneori eite 2—-3 (in Näsäud, Sibiu, Lugoj, Blaj erau eite 5 bänci sau filiale ale acestora), in localitäple mai ínsemnate sau in comune foarte apropiate (sínt cazuri ca in Cohalm unde existau trei bänci, iar in Agirbiciu 2 insoptori cooperatiste), se datorepe nu numai avintului economic, ci $i unor cazuri de concuren^a ín sínül burgheziei románepi, a unor manifestari p tendinee partizáné in via^a economicä, politico-naponalä sau confesionalä (vezi in aceastä privin^ä Clujul cu cele douä bänci, „Economul“ p „Vatra“) sau a dorinplor evidente de sporire a veniturilor prin permanentizarea elementelor unui grup al burgheziei in consiliile de conducere ale bäncilor respective. Sesizate de economipi, precum C. Diaconovich, Constantin Popp, I. I. Lapädatu21 22 etc. criticate de presa naponalä23, p de conducätorii celor mai ínsemnate bänci, asemenea aspecte de neconcordan^ä economicä in activitatea burgheziei románesti, vor determina о largä mipare spre coordonarea intereselor tuturor societäplor financiare de reformare p imbunätäpre a activitäplor acestora, a determinärii unor cercuri zonale precise in care sä-p extindä cu preeädere sfera de influenza etc., miscare, soldatä cu permanentizarea conferinplor directorilor bäncilor románesti p in sfir?it cu intemeierea „Solidaritäpi“ ca asociape a institupilor financiare 21 Eugen Brote, op. cit., p. 8. 22 Revista economicä, IX, 1907, nr. 18, p. 195. 23 Idem, X, 1908, nr. 5, p. 50; Gazeta Transilvaniei LXVI, nr. 36 din 15/28 februarie 1903, p. 1—2 $i nr. 39 din 19 februarie/4 martié 1903, p. 2.
