Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

25

DIN ISTORIA §COLII MURE$ENE

295

Predarea incepea din clasa И-a elementarä.

Acpunea in acest sens a fost incurajatä, suspnutä §i reglementatä de cunoscuta lege Apponyi care a constituit un atentat direct la existen^a scolilor naponalitätilor conlocuitoare din Ungaria. Invä^ätorii románi au fost nevoid ca aproape zilnic sä suporte vexa^iunile, provocärile §i criticile nedrepte ale oficialitäpi. Arhivele fostelor revizoraié $colare abundä ín documente care ilustreazä aceastä situape.

Am amlntit, si menponäm, cä aceastä ofensivä desfä$uratä cu atíta vigoare s-а resimpt puternic in localitäple cu populate mixtä ín care procesul de dezagregare era in plinä desfa§urare. In satele de pe valea Muresului, Gurghiului őri Cimpie aceastä acpune nu a avut sorp de izbindä. Cele citeva ore de limbä maghiarä predate la aceste $coli nu au putut constitui о ameninpire pentru existen;a elementului románesc din aceste pärp, care fiind ín numär mare, sate compacte románesti, au §tiut sä se apere cu cele mai potrivite arme. ín unele locuri s-а intimplat un proces invers, cäci invä{ätorul maghiar $i-a insumit el limba romanä p nu elevii limba maghiarä impusä de lege $i regulamente scolare, fapt constatat cu multä tristere de un politicean maghiar prin 1906.

О altä acpune care a adus serioase prejudicii §colii románesti a fost aceea a interzicerii a multor manuale scolare. Astfel cu ordinul Ministerului Instrucpunii Publice nr. 14011 din 6 iunie 1877, au fost interzise printre altele, urmätoarele:

— Petre Vasul, Elementariu sau abecedariu pentru scolile publice romanepi (compus dupä principiile scripto-logice-pure), Sibiu, 1874;

— Áron Pumnu, Lepturariul románesc, Viena, 1862;

— loan Tuducescu, Istoria Románilor, manual didactic pentru scolile románesti, Arad, 1876;

— Gheorghe Vlädescu, Elemente de geografie pentru clasele Il-a si a Ill-а, Bucure$ti, 1868;

— Vasile Mihäilescu, Elemente de geografie fizicä $i politicä, Bucure$ti, 1873;

— Augustin Treboniu-Laurean, Atlas geografie, Bucuresti 1868;

— Augustin Treboniu Laurean, Istoria Románilor din cele mai vechi timpuri pinä in zilele noastre, Bucure$ti 1873;

— Liviu Sälägean, Manual de Geografie, Viena, 1871;

— loan Moldovan, Istoria Patriei pentru scolile populare din Ardeal,

Blaj;

— Ion V. Kusu, Elemente de Istoria Transilvaniei pentru invä^ätori $i Scolile románesti, Sibiu, 1865;

— Melinte Dräghicescu, Istoria Ungariei, Timisoara 1874;

— Visarion Roman, Cartea de lecturä romäneascä pentru scolile románesti, Sibiu, 1873;

— $tefan Pop, Legendariu si exerci(iu de limbä pentru clasa Il-a a scolilor populare, Blaj, 1872.

Odinul in baza cäruia au fost interzise о bunä parte a manualelor $colare, din lista cärora am ales doar citeva, lovea deopotrivä si in scolile slo-