Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
23 din istoria scolii MURE$ENF. 293 C. Clasa 1 — ínvaJÁtor gr adui I........................................... 3200 coroane anual — invä^ätor gradul II........................................... 2900 — inväj:ätor gradul III ....................................... 2600 ,, ín afara acestor sume care constituiau salarul propriu zis, se mai primea p о indemnizape de chirie care varia íntre 240 p 600 coroane anual.29 Una din problemele care interesa autoritäple la sfirptul secolului trecut §i ínceputul célúi de al XX-lea a fost etatizarea invä^ämintului. Aceastä acpune, care se incadra in marea ofensivä a deznaponalizarii, se ínregistreaza in special ín satele cu populate mixta unde acest proces era in plinä desfäpirare $i unde elememül románesc era pe pragul dezagregärii. In acest scop au fost construite $coli de stat in comuna $ardul Nirajului pentru a primi copiii din aceastä comuna ca $i pe cei din Läureni. La Mo$uni a fost construitä pentru primirea copiilor din Mo$uni p Ve^a, la Síni$or se proiectase о alta pentru copiii din Sinitor p Ivänepi p mai erau proiectate astfel de §coli cu un scop bine precizat in comunele: Onuca, Poienpa, Bolintineni, Murgepi etc. Pentru edificare vom reproduce citeva cazuri care ilustreazä pregnant aceastä situape: Cu adresa nr. 499/1903 protopopul reformat Tavasz Sándor din Miercurea Niraj face о informare Ministerului Instrucpunii Publice in care se dau urmätoarele date asupra satelor Ivänepi p Siniprr: „La Sini$or de citeva decenii, mai precis de 40 de ani, nu a mai fost scoalä. Preotul reformat a invä^at copii a serie $i citi. Abia acum au primit invä^ätor la cei 10 copii inscribi“. „La Ivänepi nu e nici un elev $i nici un credincios reformat, de aceea reformapi din Sinitor deolarä: „. . . noi cu valahi nu facem $coalä p nu sintern dispuli a face nici un sacrificiu in acest scop“. Cei din Sinitor sint de fapt atita de säraci incit nici casa parochialä nu о pot repara, de aceea problema se poate rezolva numai prin construirea unei $coli de stat.“30 De fapt, demersurile pentru rezolvarea acestei probleme la Sinitor p Iväne$ti, sate vizate direct cu deznaponalizarea, au inceput incä in 1896, cäci iatä ce räspunde Ministerul Instrucpunii Publice cu adresa nr. 28369/1896 la un raport al revizoratului §colar: ......pentru salvarea pupnilor maghiari de acolo e imperios necesar a se construi un local de ?coalä de stat“.31 32 In acest sens sint invitate autoritäple de a gäsi un teren corespunzator acestui scop. Ani de zile au durat aceste demersuri p intervenpi, dar abia in 1912 s-а reupt a se deschide о $coalä de stat la Sinitor, cu väditul scop de a maghiariza romanii din aceste douä localitäp p nicidecum „de a salva pe maghiari de la romanizare“, cum gläsuiepe adresa Ministerului Instrucpunii Publice. 29 Onisifor Ghibu, Viafa fi organizarea bisericeascä }i fcolarä din Transilvanui p Ungarin, Bucurepi, 1915, p. 118. 30 Arhiva fostului revizorát scolar, anul 1903. 31 Ibidem. 32 Ibidem.
