Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
19 DIN ISTORIA í>COLII MURE$ENE 289 bisericesc $i ?colar astfei: rata I la 23 octombrie, rata II la 19 februarie, rata III-a la 5 mai, iar rata IV la 10 august, a 50 florini la fiecare rata. „Deoarece aceastä functie este legata $i de aceia de cantor, numai a$a invä^ätor vom alege care se va achita $i de aceastä obligate $i pe care Mitrcpolia Blajului íl va accepta $i mtäri ín post“.-5 Actui este semnat de preotul Ieroteu Cri$an $i 16 säteni. Am redat trei cazuri care ni s-au pärut mai semnificative, pentru a ilustra situatia salarizarii invätätorului ín ultimele decenii a secolului trecut. Comunitätile, dupä cum se vede, nu puteau asigura decit ni$te drepturi reduse $i umile, care nici pe departe nu puteau satisface nevoile materiale ale slujitorilor §colii románért-Pentru a curma aceastä situate, ín 1893 prin legea XXVI, guvernul stabilere salarul invätätorului de la $с°^1е confesionale la 300 florini anual, sumä care dacä convenea dascälului nu toate comunitätile bisericeri о puteau suporta $i care nu mai puteau dispune acum nici de $c°lile $i nici de ínvatätorii säi, cäci autonómia ei devenise iluzorie. A fost incontestabil о victorie a däscälimii confesionale, care de la о retribute de cíteva miérté de cereale se ridica acuma la un salariu mai omenesc. Dar ín timp ce salarul dascälului se imbunätäte§te, se inräutäte§te viata täränimii care $i a$a se zbätea ín ghiarele mizeriei $i care datoritä acestei situatii era obligata la о contribule tot mai mare pentru intretinerea §colii $i invätätorului. Concomitent cu aceasta, comunitätile sínt avertizate cä acolo unde invätätorul nu va cunoa$ts limba maghiarä, unde $c°ala nu va fi dotata cu mobilierul $i materialul didactic necesar, aceasta va fi ínchisa fara un alt avertisment. Toate acestea ingreuneaza sarcinile täränimii noastre pe umerii cärei cädeau toate aceste belele. N-a rost deloc u$or pentru locuitorii satelor noastre sä facä aceste sustinute eforturi pentru a se achita de aceste grele obligatii. Dacä pentru satele mai mari, compact románeri. aceasta nu constituia о prea mare greutate, pentru satele mici r in special pentru cele cu populare mixta a devenit о sarcina apäsätoare. Multe din localitätile comitatului s-au gäsit in aceasta situate fiind in imposibilitate de a respecta aceastä dispozitie. Se pare cä unul din obiectivele legiuitorului a fost tocmai acéla de a isbi in comunitätile särace, care in imposibilitatea de a se achita de aceste obligatii erau nevoite a-$i trimite copiii la $c°lile cu limba de predare maghiarä ale statului, unde maghiarizarea se efectua integral. ín fata acestei grave situatii care ameninta cu inchiderea §c°lilor din mai multe localitäti, oamenii ingrijorati indreaptä plingeri cätre organele superioare bisericeri pentru a-i ajuta in aceastä disperatä situate. Una dintre cele mai patetice plingeri de acest fel este aceea a locuitorilor din comuna Bolintineni, pe care о reproducem mai jos: „Subsemnatul senat $c°lastic din comuna Balinfaläu (Bolintineni) din protopopiatul Mure$ului, in imprejurärile noastre cele mai critice in care ne aflarn, ne adresäm cätre Excelenta Voasträ Preaonorat Consistoriu Metropolitan, cu umilita rugare sä binevoiti ca pentru invätätorul nostru de la $c°ala confesionalä din loc a asigura un ajutor anual de 50 florini v.a. 25 25 Arhiva parohiei din com. Apaiina, jud. Mure$. 19 — Marisia — X
