Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
17 DIN ISTORIA $COLII MURF.$ENE 287 ce le primea de la confesiune abia de se putea intrepne, In timp ce $coala reformata avea alocatä de stat suma de 19.740 coroane, iar cea rom. catolicä 9800 coroane.22 Cu mari eforturi $i sacrificii insä, increzätori in viitor, s-а pä$it ínainte cu credinta ín vremi mai bűne. Una din cauzele räminerii in urmä a $colii romanepi p a tirziei ei afirmäri a constituit-o $i proasta salarizare a inva^atorului. Situapile redate in paginile anterioare sínt edificatorii in a dovedi acest trist adevär. La sfir$itul secolului al XVIII-lea p inceputul ceiui de al XIX-lea, abia 12 scoli beneficiau de ajutorul de stat, iar dascälii in afara pupnului ce primcau de la pärinpi elevilor — $i aceasta de reducea la citeva miérté de cereale —, nu primeau nimic pentru munca prestatä. Dascalul era bucuros cä era scutit de sarcinile publice, singurul mare avantaj pe care-1 avea. In acest fei, $coala se fäcea numai in lunile de iarnä, in restül timului, ca orice sätean, dascalul ip vedea de treburile lui gospodärepi. Dupä 1848 intervin insä unele imbunatäpri. Numärul ínva^atorilor pregatip este tot mai mare, iar pretenpile acestora — cum era p firesc — sint mai ridicate. $colarizarea nu se mai fäcea la intímplare, ci ín mod ordonat, cu о programä bine stabilitä in care rolul dascälului era bine precizat. Cu toate cä $coala cunoape in aceastä epocä о desvoltare accentuatä, totup salarizarea nu e pe mäsura necesitäplor p dascalul träiepe tot särac p uitat in mizerie. Pentru a ilustra aceasta, vom reda mai jos citeva acte de angajament. In anul 1863 locuitorii comunei Lunca angajeazä inva;ator la noua $coalä construitä pe Gherasim Toncean cu care incheie urmätorul act: „Incheiat cu scrierea p vorba poporului intre subscrib'd reprezentanp ai comunei bisericepi gr. cat. din Uifaläu (Lunca) $i intre domnul docente Gherasim Toncean, sub urmätoarele condipi: 1. Pomenitul docente se obligä pe anul 1863/64 a invasa pruncii $colastici de ambele sexe, amäsurat preinaltului decret imperial din 13/5 octombrie 1857 ?i publicat de cätre p reo pme prin circulara din 26 iunie 1857 sub nr. 537; 2. Fundamentul cre$terii bűne ?i a culturii adeväratei omenii fiind frica lui Dumnezeu $i bunele fapte, a?a numitul docente ínaintea ochilor säi deviza sä p-о tinä, spre a fi intr-u top pa$ii cu о putere moralä exemplarä §i edlficatoare, de unde darä se indatoreazä ca obligapunile sale de docente fata de prunci intr-u toate obiectele de inväpimint cu fidelitate $i acurapune sä le indeplineascä; sä fie iubit de top pruncii ce i se dau spre educare, ca p tot poporul, ferindu-se de orice asprime necugetatä intr-u educarea pruncilor, gre$elile acestora sä ierte pinä a nu se aräta mai ínainte cucernicului doctor de ?coalä (care este parohul), sä impiedece politica civilä de $coalä, osebit are docentele a se feri de aroganpe $i semepe, prin care nu numai invinge de la sine toate, dar prin semepe $i cele mai bűne purtäri p le intunecä docentele. Nu e iertat a purta cu sine instrumentele de fumat (pipa) in public, inaintea pruncilor p la casa de $coalä p mai virtos sä opreascä cu aceiap impunere 22 Tfaian Popa, Monográfia orafului Tirgu Mure}, Tirgu Mure?, 1931, p. 264 $i 265
