Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
274 AUREL HOLIRCA 4 Legea da astfei posibilitäti de instruire in limba maternä $i aducea $i alte avantaje, dar ea nu a fost niciodatä aplicatä. Mal tirziu, in 1914, contele Tisza István, premierül tärii, avea sä spunä despre aceastä lege: „Ar fi fost о nebunie $i un act de sinucidere naponalä din partea statului maghiar, din partea natiunii maghiare executarea légii din 1868, creiatä pe bazä de premize false“6. ln fa^a acestei situatii conducätorii spirituali ai románilor i$i dau seama cä numai uniti vor putea actiona cu mai mult succes ín interesül neamului, scopul lor fiind acela$i. Astfel asistäm la о impäcare confesionalä, carea avea sä dea luptei о mai mare eficientä. $colile incep sä se dezvolte $i sä se consolideze. Au fost reorganizate seminariile teologice care aveau acuma aceia$i duratä de studiu ca $i cele similare streine. La fei, toate gimnaziile din Transilvania i$i ridicä durata de studiu la 8 ani, iar profesorii au fost recrutati dintre tinerii absolventi ai universitätilor din Viena $i Budapesta. Se infiinteazä noi gimnazii la Näsäud in 1863, Brad 1869. Un deosebit avint se constatä in infiintarea de preparandii, $coli care aveau sä pregäteascä pe viitorii luminätori ai satelor. Au luat fiintä astfei de $coli la Sibiu, Gherla, Oradea $i se reorganizeazä cele mai vechi de la Blaj $i Arad, $coli care au adus un deosebit aport invätämintului. Durata cursurilor nu mai era de citeva säptämini, ci de citiva ani, pregätind astfei temeinic viitorii dascäli care aveau sä dea о nouä viatä anonimékor $i modestelor $coli säte$ti. Cre$tea mereu numärul elevilor $i studentilor care frecventau §colile secundare maghiare $i säse$ti sau universitätile din Viena $i Pesta. La unele licee maghiare, ca cele din Alba Iulia, Oradea, Timisoara, Sibiu, Bra$ov, Cluj, Sighet, etc, se introduce limba romána ca obiect de studiu, iar la universitatea din Cluj se infiinteazä о catedrä de limba rimanä. Despre acest deosebit avint, luat de cultura noasträ, folcloristul Atanasie Marienescu avea sä spunä: „Mai inainte in 1000 de ani nu aveam atitea institute $i ocaziuni pentru cultivarea limbii románé cite ni s-au deschis numai in ace$ti 10 ani din urmä. Am ie$it din moarte la viatä“.7 Un deosebit progres se inregistreazä $i in publicisticä. Apar tot mai muhe reviste $i gazete care pätrund in lumea satelor, ca: „Gazeta Transilvaniei“, „Ogorul Luminärii“, „Telegraful Román“, „Observatorul“, „Tribuna“, „Foaia Poporului“, „Albina“, „Unirea Poporului“ etc. Un deosebit avint iau asociatiile culturale care se organizeazä dupä modelul „Astrei“ $i i$i lärgesc zi de zi sfera de activitate. Despärtäminte ale „Astrei“ iau ШгуД aproape in toate comitatele Transilvaniei, dintre care unul dintre cele mai active a fost cel din Reghin. Un deosebit avint se inregistreazä insä ín sectorul invätämintului, care a constituit pentru top locuitorii Transilvaniei telul de cäpätii $i cäruia i s-а acordat toatä atenpa. Daca pina acum $coala transilvanä a fäcut pa$i timizi in aceastä a doua jumätate a secolului al XIX-lea se pä$e$te cu fermitate spre scopurile fixate. 6 Vorbirea contelui §tefan Tisza, Sibiu 1914, p. 68; G. Sima, In „$coala romaneasca din Ungaria fi Transilvania“, Bucurepi, 1915, p. 21. 7 Ion Breazu, „Studii de literatura romána fi comparata“ Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 75.
