Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
21 MISCAREA PETITIONARÄ (1851—1861) 265 litate de reprezentálni ai acelui pnut, care sä se aläture la deputapunea naponalä ce urma sä piece la Viena pentru a cere impäratului aprobarea convocärii unei conferinle a reprezentanplor napunii románé din Ardeal, ín cadrul cäreia sä se consulte asupra gravaminelor sale. ín urma primirii acestei circulare, comitetul fondurilor gränicerepi se íntruni, la 28 noiembrie 1860, íntr-o $edinta la care au fost invitap p alp intelectuali din Näsäud, hotarínd trimiterea neintírziata a deputapunei la Viena, cu indicata ca aceasta sä se aläture deputapunii nationale, acponind ín acelap timp p pentru rezolvarea problemelor specifice ale fopilor graniceri. Din deputapune au facut parte: capitanii pensionari George Lica p loan Purceilä, invä^ätorul Vasile Na$cu p juristul Ioachim Murepan, care se ifla la Pesta45. Astfel, a doua zi, 29 noiembrie 1860, cei trei membrii ai deputapunii au plecat din Näsäud, prin Cluj, spre Pesta, de unde urma sä li se aläture p Ioachim Murepan. De fapt, de la Pesta cei dói cäpitani p-au continuat drumul spre Viena, iar Vasile Na$cu s-а oprit ín capitala Ungariei pentru a-1 íntílni pe Ioachim Murepan, a?a dupä cum rezultä chiar din relatárile acestuia. „Destul cä íntr-o searä — serie Ioachim Murepan — sose$te la Pesta Vasile Na$cu, archiva vie de pie memorie in cauzele gränicerepi, §i aduce cu sine о päreche de däsagi plini de serisori p mai vechi p mai nouä p impärtäppe pierea, cum cä au trecut cätre Viena cäpitanii penzionap provizor: loan Purceila p Georgiu Lica. ín vreo douä zile p douä nopp, cit petrecu Na$cu in Pesta se toemirä scrisorile $i se fäcurä primele liniamente la suplica cätre Maiestate. Din serisori p mai ales dintr-un fragment al auditoriului Iosif Schotl p al pretorului Stockera, se väzu cä toatä proprietatea gränperilor era trasä la indoialä, dupä principiile cä pämintul gränperilor e feud militar, sau pämint cätänesc, pentru a cärui uzufruct sau folosire gränperii au fäcut servicii militare pinä cind i-a pläeut domnitorului, ca domn de resbel (Kriegsherr) p prin urmare p ca domn de pämint, reprezentat prin organele erariului militar. A$a sta cauza la inceputul lui decembrie 1860, cä gränperul nu calcä sigur nici pe pämintul erezit de la sträbuni p fondurile fäcute din sudoarea lui erau in administrapunea organelor erariului, färä ca adevärapi proprietari, adecä gränperii sä poatä trage din ele vreun folos de un crucer p färä sä !e Cie iertat a visa cä vor puné mína cindva pe eie“46. Am redat pasajul de mai sus din relatärile lui Ioachim Murepan, intrucit acesta, in calitate de jurist p membru al deputapunei, cunopea situapa in care se afla cauza fopilor gräniceri näsäudeni la inceputul lunii decembrie 1860, pentru a releva cunoscuta tacticä de aminäri p tergiversäri a autoritäplor habsburgice, aplicatä 51 fa^ä de dolean^ele juste ale fopilor gräniceri. Astfel, dupä atitea petipi inaintate in decurs de nouä ani diferitelor foruri administrative si politice, locuitorii din acest pnut se aflau in situapa de a li se räpi propriile terenuri mopenite de la mopi p strämopi lor. 45 Ibidem, p. 180. 46 Ibidem, p. 105—106.
