Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
17 ASEZÄRI CU TERASE COTOFENI 27 Este aproape unanim acceptata pärerea cä in asezärile de acest tip (si in asezärile culturii) ornamentarea ceramicii arse, in privkpa frecvenpi, succesiunea: incizia, impresiunea, relieful §i impunsätura succesivä, chiar daca la §incai raportul intre primele douä procedee tehnice este inversat. Incizia realizatä sub forma unor linii subpri sau mai late, mai adinci, a unor striuri superficiale este procedeu utilizat in toate asezärile de maliimé, dar mai ales in cele de la Boarta si Cilnic. Existenpi in decor a unor $ап$иlep lustruite, realizate prin incizarea pástéi cu ajutorul unui virf bont, nu justifica о canelare propriu-zisä, cum se considera87, specifica, cum se $tie, altor culturi. Motivele decorative sint cele intilnite si la $incai. In ceramica de la Boarta si» indeosebi, in cea de la Cilnic, predominä triunghiurile simple sau suprapuse, etajate, cu marginile marcate sau cu о latura deschisä, unele marcate prin impresiuni de puncte, triunghiurile „ingropate“, ca si triunghiurile in forma de ogivä sau scut. Ele sint deosebit de frecvente in procedeul impunsäturilor succesive. Impresiunile, procedeu ornamental larg utiuluizuat, au fost realizate in toate motivele specificate la $incai. Aceleasi motive sint realizate si in procedeul impunsäturilor succesive, motivele triunghiulare avind, cum s-а amintit, о mare frecvenpi. In plus, la Cilnic, existä, ca si la $incai, pe unele fragmente, decorul spiralic88. Unele fragmente de la Cilnic sint decorate prin Stampilare si impresiuni de puncte (triunghiuri). In cazuri repetate, motivelor acestor procedee si se adaugä incrustapa: de obicei pasta albä introdusä in decorul efectuat (incizie, impresiune, impunsäturä), probabil pentru a spori valoarea plastica, esteticä a acestuia. Incrustapa poate fi element complementar in decor, nu procedeu89. La $incai materialele decorate in aceleasi procedee, descoperite in aceleasi condipi de depunere (sol, aciditate), nu sínt decit in mica parte cu incrustape. Ornamentarea in relief prezentä in toate asezärile de acest tip are о räspindire mai largä la Cilnic. In ceramica de aid predominä proeminen^ele, crestele, briurile aplicate, alveolarea, reprezentärile in forma de chenar. Decorul cu „boabe de linte“, existent in toate asezärile, este mai rar. Ca si la $incai, decorul ceramicii asezärilor este aproape íntotdeauna combinat, dar nu se pot stabili frecven^a si ponderea procedeelor care inträ in combinapa ornamentapei. Aplicatä la forme, omamentapa prin incizie este sperificä tuturor tipurilor de vase, fiind preponderentä in decorul vaselor de provizie, celor cu umärul rotunjit sau ascupt, strächinilor, cänilor si cestilor. De asemenea, impresiunea este larg utilizatä in decorul vaselor de provizie (mai ales amfore), a vaselor cu umärul rotunjit sau ascupt, a vaselor globulare, cupelor, oalelor si cestilor. Procedeul impunsäturilor succesive a fost aplicat, de obicei, vaselor mijlocii (globulare) si» frecvent, celor de dimensiuni mai mici (cesti). 87 P. Roman, op. cit., Ic, p. 24. 88 Idem, pl. 43/5 (mz. Brukenthal, inedite). 88 Idem, p. 24.
