Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
224 IONEL MURE$AN 10 regeascä era cel mai ínalt for de judecatä al locuitorilor din scaune ?i comD täte. Aici practica juridica se desfa?ura pe cancelarii (de unde ?i denumirea de canceled) sub indrumarea consilierilor ?i pre?edintelui. Din toate partile Transilvaniei erau adunari la Tirgu Mure? canceli?ti, care in general nutreau bune sentimente romane?ti. Fo?tii elevi ai lui Bärnupu se mtílnisera acum cu un intreg mänunchi de tovarä?i pregätid pentru luptä. Numärul ?i numele canceli?tilor románi prezenp in 1845 la Tabla regeascä din Tirgu Mure? ni s-а pästrat in scrisoarea cancelistului Iacob Bologa, trimisä la 5 martié 1845 lui George Barium, redactorul bra?ovean al „Gazetei de Transilvania“ ?i al suplimentului ei „Foaie pentru minte, inimä ?i literaturä“. Iacob Bologa precizeazä cä „a fost cu voia tuturor confradlor“ säi sä solicite lui Baripu trimiterea foilor sale pentru tinerimea romänä practicantä la Tírgu Mure.?. Scrisoarea märturise?te increderea ?i pretuirea de care se bucurä George Baritiu, „Gazeta de Transilvania“ ?i „Foaie pentru minte, inimä ?i literaturä“ in rindul canceli?tilor tirgumure?eni degajindu-se astfel din condnutul ei un puternic semn de solidaritate naponalä. Intre cei 20 de canceli?ti románi dornici sä se facä „dupä nume fiecare cunoscut cinstitei redacpi" figureazä ?i Florian Mica?.25 Fiind conducätoarele principale ale opiniei romane?ti, pinä la revolupe, ziarul bra?ovean ?i suplimentul sau, au imprimat concepdei ?i personalitädi lui Mica?, de-а lungul celor 3 ani de practica juridica, un puternic caracter mobil. Chiar ín cazul precipitärii evenimentelor tinärul revoludonar í?i va manifesta competenda ín luarea unor decizii rapide ?i va acdona consecvent pentru realizarea lor imejiiata. íncepínd cu aceastä perioadä el va fi recomandat ca un strateg desävir?it, posesor al unui potential de luptä foarte ridicat. Generabile de canceli?ti se improspätau mereu. Cei care terminau stagiatura de trei ani la Tabla regeascä plecau din Tírgu Mure? spre a profesa avocatura íntr-unul din ora?ele Transilvaniei, fiind ínlocuip de noii venid$i aici, la Curtea de Apel, proportia canceli?tilor románi va fi ín continuä cre?tere. Dacä ín 1845 numärul canceli?tilor románi era de 20, ín 1847 va ajunge la 34, iar ín 1848 la 38. In primävara anului 1848 din cei 20 de canceli?ti románi, ínregistrad ín 1845, nu se mai aflau ín Tírgu Műre? decit 4: Iacob Bologa, Ladislau Simion, Ladislau Drago? ?i Florian Mica?.26 Ora?ul Tírgu Mure? de atunci nu avea pentru canceli?tii Tablei rege?ti vreun farmec deosebit. Era mai redus ca propordi decit Clujul, dar era cunoscut ca cél mai important centru al „natiunii secuie?ti“, una din cele trei natiuni dominante. Sub raport social-edilitar, ora?ul de pe Mure? nu oferea aproape nimic tinerimii. Practica cerutä pe lingä Tabla regeascä, suprema curte judiciarä, nu presupunea din partea canceli?tilor о íncordare prea grea. Unii tirgumure$eni in revolufia de la 1848 in Studii fi cercetdri de ftiinfe sociale Tirgu Muref, Bucure$ti, 1977, p. 32; Silviu Dragomir, op. cit., vol. V, p. 43; M. Bodea $1 Gh. I. Badea, Avram láncú in conftiinfa poporului román, Editura Dacia, Cluj, 1976, p. 25; Silviu Dragomir, Avram Iancu, Bucurejti, 1968, p. 38.-5 Vasile Netea, op. cit., p. 179; Grigore Ploe^teanu, op. cit., p. 32. 26 Vasile Netea ii aminte$te doar pe Iacob Bologa, Ladislau Simion §i Ladislau Drago?. Insä Francisc Mica? cancelist in 1845 este aceea$i persoanä cu Florian Mica?, cancelist in 1848 (Vasile Netea, op. cit., p. 179).
