Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
222 IONEL MURE$AN 8 cultive limba romána, stimula mai mult stilul $i spiritui polemic, care nu erau compatibile cu menirea tineretului, episcopul loan Lemény a dispus suprimarea ei. Mäsurile episcopului greco-unit nu puteau sä nu provoace indignare $i revolt! in sufletul unui militant revolutionär ca Florian Micas. Impreuna cu ceilalti profesori ai Blajului, cu elevii rontani de la institutui teologic, a räspuns provocärii prin intensificarea propagandei in favoarea cultivarii limbii ■ji culturii románé. Conflictui notoriu dintre elevii $i corpul didactic al liceului din Blaj, pe de о parte, §i episcopul Lemény, pe de aha parte, s-а prelungit citeva luni, pina la sfir$itul anului 1844. ín sfir§it Lemény hotäre$te sä nimiceascä opozitia care §i-a fäcut loc in cadrul $colii pe care о tutela. Cu infäptuirea acestui plan de actiune imputernice§te о comisie episcopal!, care deplasindu-se la liceul din Blaj, la inceputul anului 1845, recurge la inlocuirea profesorilor rontani din cadrul corpului didactic al $соШ si a numerosi elevi.löa Dupä plecarea comisiei episcopale din Blaj, profesorii si elevii exmatriculap s-au väzut siliti a-si cäuta alte locuri de muncä, räspindindu-se fiecare spre acélé centre culturale unde pe lingä desävirsirea pregätirii lor intelectuale, mai puteau actiona in spiritul revendicärilor nationale ale románilor din Transilvania. Fäcuserä cu totii, aid la Blaj, sub influenla lui Simion Bärnutiu, ucenicia in lupta pentru drepturile naprescriptibile ale natiunii románé, i$i cristalizaserä propriul lor program politic. Privilegiile, in care se ingrädeau cele trei natiuni politice ale Transilvaniei (nobilimea maghiarä $i secuiascä precum si patriciatui säsesc) trebuiau sfärimate. Numai astfei rontani puteau avea acces la functiile publice de la care fuseserä exclusi pina ín 1S48. Pentru aceasta era nevoie de mentinerea independentei politice a Transilvaniei ca principat deosebit de Ungaria, pentru ca elementul romänesc, aflat in inferioritate economicä si culturalä fatä de unguri, sasi si secui, sä-si poatä impune, prin proportia sa numeric!, respectarea drepturilor sale. Gindul lui Florian Micas, acum dupä ce incercase cariera de dascäl si se convinsese incä odatä de nedreptäfile societä^ii ntaghiare transii vane, se índreaptä spre profesia de avocat. Era índignat si jignit, dar nu dezarmat. Spiritul tínar, incompatibil cu societatea vremii, i-a rämas totusi optimist. Aici, la Blaj, a fost ínvins, dar va íncerca sä lupte pe alte cäi si in alte locuri pentru dreptatea natiunii sale. Ca absolvent al Facultätii de drept din Cluj, pentru a putea profesa avocatura trebuia sä facä trei ani de practicä juridica la Curtea de Apel din Tírgu Mures. Aici, ca urmare a recercetarii si clasarii diferitelor procese penale, practicantii urmau sä-si imbogäteascä cunostintele juridice, sä aplice in practicä cele invätate in timpul facultätii. Spre Tirgu Mures vor porni dinspre Blaj majoritatea celor exmatriculati, care aveau fäcute deja studiile de filozofie si drept. Pe lingä Florian Micas printre acesti tineri románi se mai aflau loan Märgineanu, Iosif Popovici, loan Secäreanu si altü. Simion Bärnutiu si Dumitru Boer plecaserä spre Sibiu incä din 1843, iar Vasile Moldovan a rämas la Blaj pe cheltuiala capitlului, unde, impreunä cu Simion Crainic, care va fi exilat in acelasi an la Alba Iulia, vor continua le« Iosif Pervain ?i loan Chind:$, Corespondenfa lui Alexandra Papiu Ilarian, Ed. Dacia, Cluj, 1972, vol. I, partea a II-a, p. 240.
