Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
220 IONEL MURE?AN 6 ral, pentru obiectele realiste erau foarte reduse. ln asemenea condipi Florian Mica$ a reu$it sa-si insuseascä о puternicä culturä umanistä, carc-1 va situa printre intelectualii románi progresi$ti. Vorbea trei limbi sträine: maghiara, latina si germana.17 Ele íl vor ajuta foarte mult ín citirea documentelor de epocä apärute ín sträinätate si ín ínsusirea noilor idei. Astfel, la curentul ideilor venite dinspre interiorul Transilvaniei, se vor asocia cele pätrunse dinspre exteriőrül ei. In cadrul facultäpi, pe línga cursurile de drept, a mai studiat sí $tiindele asociate (civice). I se contureazä treptat о conceppe democraticä, liberalä, despre lumea ín care traieste, о conceppe care viza schimbärile ce trebuiau sä intervinä ín favoarea natiunii sale si a päturilor inferioare ale societäpi. Pentru ideile sale a fost índragit múlt de colegi, a avut ín permanenda sprijínul ior SÍ s-а bucurat de íncrederea celor cärora li se adresa. Acpunile lui Micas nu se pót explica numai prin träsäturile sale de caracter: dírzenie, spontaneitate, demnitate, intransigendä sau prin arta de a conduce, atrage si mai ales a cistiga mulpmile. Ele se sprijineau puternic pe ideile revolupnare näscute din desele momente de främintare asupra viitorului napunii sale, din atmosfera propice de efervescendä revoludionarä a timpului säu, care i-a permis sä vada mai departe decit ínvelisul realitäplor sociale, sä cuprindä, sä cunoscä si sä indeleagä miezul lor amar. Primele contacte mai trainice cu ideile vremii sale, Micas le-а avut acum, in anii studenpei, prin intermediul cunostin;elor predate la orele de curs, dar mai ales prin discupile purtate in mijlocul societäpi tinerimii románesti studioase ,In fada cäreia se va impune prin limpezimea, profunzimea si laconismul cugetärii. In virtutea dreptului natural, Micas considera fireascä afirmarea plenarä a revendicärilor poporului säu. In preajma revoludiei, el era incredindat, ca si majoritatea revoludionarilor románi, cä revoludia romanä este о parte integrantä a revoludiei europene, a renasterii popoarelor, a miscärii de rästurnare a tuturor tiranilor. In numele popoarelor descätusate din Europa, a principiilor generale de libertate, egalitate, fraternitate, considerate ca un tezaur comun al tuturor neamurilor asuprite, Micas gäseste de cuviindä sä-$i precizeze atitudinea, sä argumenteze cauza nadiunii sale. Orientarea sa democraticä nu se limiteazä doar la о parte a laturilor viedii sociale; ea cuprinde íntregul sistem feudal a cärui abolire о cere cu insistendä. Subliniind primatul problemei nadionale in contextui social-politic complex, ín anii din preajma revoludiei, о considera ca о temeinicä si unicä bazä a tuturor soludionärilor pe care le astepta nadiunea romanä, fie eie politice, culturale, religioase sau administrative. ln scoala piaristilor din Cluj elevii románi isi asigurau о culturä situatä la acelasi nivei cu cea a copiilor päturilor conducätoare. Totodatä, invädätura in comun a tinerilor de diferite nadionalitädi, a insemnat о formä de colaborare intelectualä, un inceput al incercärilor de apropiere nadionalä in Transilvania. Datoritä prieteniei cu colegii maghiari apardinind päturilor sociale conducätoare, unii elevi románi au putut fi ajutadi de cätre acestia, intr-o oarecare mäsurä, la ridicarea lor intelectualä, prin accesul acordat la unele biblioteci particulare din Cluj. Färä indoialä cä nici Florian Micas n-a fost privat de 17 Silviu Dragomir, op. cit., vol. II, Sibiu, 1944, p. 150.