Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

11

BISERICI DE LEMN DIN TRANSILVANIA

207

(continuare)

1 I 2 I 3 I 4 I 5

Välenii de Mure? (fost Porcenti) — — -f —

Vätava — + + —

Vaidacutul + + — —

Vidrasäu — + + +

Vii^oara + + + +

Vi^inelu + — — —

Vinätori + + — +

Voivodeni + + + —

Voiniceni + + + —

Vo$lobeni (jud. Harghita) — + + —

Zau de Cimpie + + + —

Organizarea spa(iului pe baza mai multor tipuri de plan, varietatea solutiilor constructive, tehnica de execute sint numai citeva dintre aspectele care demonstreazä iscusin(a nenumära(ilor mesteri populari in arta ridicärii edificiilor de lemn. Ei sint aceia care construind о mul(ime de biserici, impun revizuirea aprecierilor privitoare la arhitectura duratä in lemn. Vom observa cum monumentele intilnite pe teren nu pot fi considerate nicidecum ca emanate a unei arte facile, statice, mimetice sau conservatoare; ele sint rezultatul geniului artistic al unui popor care a creat о artä in necontenitä evolupe stilisticä, о artä flexibilä ce nu a fost refractarä fa(ä de contextui general in care s-а dezvoltat, $tiind sä-$i imbogä(eascä zestrea de forme $i amänunte arhitectonice cu altele, noi, inovate. De pildä, numai in zona centralä a Transilvaniei cercetatä de noi la cele peste 40 de läca$uri de lemn s-au depistat 12 tipuri de dispozi(ii planimetrice, iar dacä pentru departajare interpretant sistemele de boltire — la unele monumente unitare, la altele coexistind tavanul, semicilindrul $i calota pe plan octogonal — $i luärn in discu(ie vocabularul plastic-decorativ me$te$ugit nuan(at, de la simplu la sobru, pina la exuberant $i pitoresc frapant, variantele tipologice erese $i mai mult. De aceea, in cele ce urmeazä, vom grupa $i analiza monumentele dupä träsäturile dispozitiei planimetrice, neezitind sä remareäm particularitä;ile in sistemul de inchidere a spa^iului $i sä subliniem afinitä(ile acestora cu operele arhitecturii populare din celelalte (inuturi romane$ti.