Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
7 INFLUENTA REVOLUTIEI FRANCEZE IN TRANSILVANIA 185 Acest manifest atestä, färä indoialä, predispozipa cetätenilor de rind din Oradea pentru a face dreptate chiar cu metodele folosite de revolupa din Franca. A sesizat acest spirit ?i Curtea Regalä de Apel? In orice caz, judele suprem al ora?ului a fost indepärtat din funcpe, iar mai tirziu, in anul 1797, a fost chiar pedepsit pentru excesele comise24. Acfiuni similare au avut loc incepind din anul 1791 ?i in a?a-numitele „ora?e säse?ti“. Ca räspuns la abuzurile sävir?ite in anii precedent, in anul 1791, la Bra?ov s-а hotärit ca membrii magistratului sä fie ale?i de „popor“, de „comunitatea orä$eneascä“, care urma sä administreze in viitor ?i „averea publicä“ a ora?ului25. Cetätenii de rind ai ora?ului Sibiu, printre care ?i fo?tii functional iozefini?ti, revoltap de abuzurile ?i ilegalitäple magistratului sibian, in anul 1793, .au inceput sä atace conducerea ora?ului ín diferite pamfleté, deoarece membrii acesteia, in schimbul obpnerii unor funcpi ín guberniu ?i a concivilitäpi in comitatele ?i scaunele secuie$ti, au acceptat „aruncarea in iobägie a sa?ilor“ ?i in acela?i timp „sä-i transforme pe säraci in ni$te oi pe care sä le tundä de ?ase ori pe an“26. Dregätorii sibieni au fost amenintati cu urmätoarele cuvinte: „Dumnezeu va avea sä vadä räzbunarea cetätenilor care sínt nedreptäpfi, cäci soarta voasträ (adicä a membrilor magistratului — n.n.) e amenintatä de un ciomag franptzesc“27. Conflictui dintre cetätenii de rind ?i patriciatui säsesc a ajuns in fa;a guberniului, care a fost nevoit sä reglementeze problema administrativ acestor ora?e, punind capät abuzurilor $i exceselor comise de dregätorii orä?ene?ti. El a dispus arendarea avutului public al ora?elor, instituirea controlului gubernial asupra administrärii veniturilor $i cheltuielilor, interzicerea impunerii cetätenilor de rind de cätre membrii magistratului, reinvierea institupei de ,,comunitate orä$eneascä“ („consiliul juraplor“) in frunte cu „oratorul poporului“. Membrii acesteia urmau sä fie ale?i de cetätenii de rind ai ora$ului. „Consiliul juratilor“ sau „comunitatea orä?eneascä“ a primit dreptul sä aleagä pe funcponarii ora?ului, sä controleze administrarea averii acestuia, sä elaboreze instrucpunile pentru deputafii trimi?i in dietä etc.28. Patriciatui din Sibiu ?i Media? s-а opus insä acestor reglementäri. In cele din urmä, guberniul a fost nevoit sä indepärteze cu for^ä pe conducätorii sibieni, iar in anul 1797 sä reglementeze din nou problema administrativ „ora?elor säse?ti“. De data aceasta s-а stabilit cä din „comunitatea orä?eneascä“ sau „consiliul juratilor“ trebuie sä facä parte reprezentanpi breslelor, ai sträzilor ?i intelectualii ora?elor in cauzä ?i cä funcponarii orä?ene?ti trebuiesc reale?i anual29. 24 Arh.mun.Oradea, Nr. de inv. 21, 102, 107, 110. 25 Friedrich Teutsch, Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das sächsische Volk, (Istoria sajilor Transilväneni pentru poporul sas) II. Band: 1700—1815, Sibiu, 1907, p. 378; Sárközi Zoltán, Az erdélyi szászok a nemzeti ébredés korában (1790—1848), (Sa$ii din Transilvania in perioada dejteptärii nationale [1790—1848]) Budapest, 1963, p. 65. 26 C. Göllner, E. Turczynski, op. cit., p. 53, 57-—58. 27 Ibidem. 28 Friedrich Teutsch, op. cit., p. 381—-385. 29 Ibidem.
