Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 SATUL TONCIU IN SEC. XVIII 127 Deci, pe cele douä domenii numai $ase iobagi sau jeleri nu au sesii proprii. Cauza acesteia — dupä observapile conscrippei — este, cä cei in cauzä träesc ímpreuna cu familia sau presteazä servicii la conac ?i locuiesc acolo. Ca urmare, scindarea sesiilor ín aceastä epocä nu este prea inaintatä. Dar este adevärat $i faptul ca, pe baza obiceiului, sesiile de$erte puteau fi folosite de oricine. Deci rädäcinile stratificärii läranilor trebuiesc cäutate ín alte cauze. ín condipile agricole date, criteriul nivelului de avere al ^aranului consta ín numärul animalelor mari §i mici. Cu animalele jugale mai numeroase pämíntul putea fi mai bine cultivat, dar §i animalele mici puteau sä aducä un fölös considerabil täranului. ín continuare vom prezenta stratificarea populapei täränepi dupä numärul animalelor (V. tab. D) Este cunoscut faptul cä animalele au un rol deosebit ín gospodäria täräneascä. Putem constata din acest punct de vedere cä läranii aparpnätori domeniului Horváth au о situape nefavorabilä. Este adevärat ?! faptul cä, pina cind täranii domeniului Földvári dispun de о finatä de 46,5 de care, cei din domeniul Horváth dispun numai de о finatä de 16 care (vezi tabelul B), ceea ce reduce considerabil posibilitatea de a line un numär mal mare de animale jugale. Ca urmare, daca socotim patru boi ca absolut necesari practicärii agriculturii in condipile vremii, — 64,10% a populapei satuiul nu are un numär necesar de animale jugale. Acest lucru va contribui ín viitor la inräutäprea situatiei lor economice §i sociale. Situapa läranimii este íngreunata $i de faptul cä numai au dreptul la folosirea apelor $i pädurilor. Rämäpiele obpii säte§ti träiesc mai departe sub forma „päminturilor de sorp“, a „locurilor de casä de sorti“ $i a „päminturilor satului“. Locuitorii ^ärani ai satului au drept egal la „päminturile satului“. Conscrippa Földvári menponeazä: .Jocurile de case specificate in aceastä rubricä, care sínt vechi locuri de case de sorp, dupä care päminturile fiecärui mopenitor sínt de proporpi egale . . ,“30 _ Dreptul de participare din päminturile satului este menponat p de Conscrippa Horváth: „1. Cind pe sesiile de?erte se a§eazä un om, pertinenlele ii sínt redate, dar nu numai acestuia, ci: 2. Pe о sesie de?ertä, dupä care nu se mai poate da pertinete, se a?eazä un om bun gospodar, li se dä atit pämint de sorp, cit se dä unui om de pe о sesie veche, din päminturile de sorti ai satului. ín afarä de aceasta 3. Iar cind s-au dat deja fiecärui om sorple obipiuite dupä sesiile lor, ceea ce rämine de aici, doarece totdeauna rämine din pämintul satului, din care anual se distribuie ogor dupä sorp fiecärui agricultor atit cit rämine, finatele $i altele din care se dä la fiecare om cite trei cärute de fin.“31 30 Conscripfia, 1732; „Notandum". 31 Conscripfia, 1737; „Observationes".
