Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

SITUATIA ECONOMICO-SOCIALA a satului tonciu IN PRIMA JUMÄTATE A SECOLULUI AL XVIII-LEA

KÜN LÁSZLÓ

Satui Tonciu (com. Färägäu, jud. Mure?) este una dintre a?ezarile situate in partea de sud-est a Cimpiei Transilvaniei, in zona cursului superior al riului Mure?. Satui se aflä spre nord-vest de ora?ul Reghin, la о distanda de 15 km, pe lingä $oseaua Cluj Napoca—Reghin.

In cursul evului mediu Tonciu apar^inea cercului inferior al comitatului Cluj, cu toate cä in 1468 era considerat apar;inätor comitatului Turda.1

Satui Tonciu, aceastä veche a?ezare romaneasca, in documentele istorice apare relativ tirziu, pe la mijlocul secolului al XV-lea. Prima atestare sigurä a localitä^ii este cea din anul 1446, luna februarie, ziua 23, cind Andrei Erdélyi de Täma?faläu (fiul räposatului Gheorghe) a zälogit pärple Tonciului lui Dionisie de Sfär-a?.2 Pornind de la faptul cä documentele istorice, datate din secolul al XV-lea, vorbesc despre un domeniu deja format, presupunem cä satui a fost locuit cu mult ínainte de data amintitä.

ín cursul secolului al XV-lea domeniul Tonciului i?i sohimba mereu posesorii, iar ín veacul urmätor majoritatea proprietäplor ajung ín posesia familiilor. Földvári de Tonciu ?i Horváth de Petrichevich3, care í?i menüin pózaidé lor de posesori principali al satului ?i in veacurile urmätoare.

La ínceputul secolului al XVIII-lea Tonciu se prezintä cu о populate pu^in numeroasä, din cauza unui eveniment trist din via^a localitälii, din 1711, cínd ín urma unei epidemii de ciuma la Tonciu $i-au pierdut via^a 170 de oameni.4

1 Csánki Dezső, Magyarország történeti földrajza a Hunyadiak Korában, (Geográfia istoricá a Ungariei ín epoca Huniazilor), V., Budapest,, 1913, p. 417.

2 Ibidem, p. 611.

3 Nagy, Iván, Magyarország családai czimerekkel cs nemzedékrendi táblákkal, (Familiile Ungariei cu steme §í table genealogice), Pest, 1S5S, TII—IV, p. 230—233. Pentru istoria familiei Horváth, vezi: Petrichevich Horváth, Emil, A Petrichevich család általános története, (Istoria generala a familiei Petrichevich), I, Budapest, 1934, p. 76—77.

4 Szabó T., Attila, Nirif-Szásznyíres terepülés-, népesség, népesedés- és helynévtörténeti viszonyai a XIII—XX. században, (Relatiile toponimice $i demografice ale localitapi Niri? intre secolele XIII—XX.), ín Érd Máz., XLII, 1937, p. 15.