Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

REGHINUL 1NTRE CELE DOUÄ RÄZBOAIE MONDIALE

557

nele cu bu§teni. Materialul brut a fost adus din pädurile de la Sälard $i Rästolifa. ín acel an intreprinderea a lucrat cu 608 salariati.7

in 1917 statui austro-ungar preia fabrica de cherestea de fag, construitä de firma „Goldfinger §i Teplánszki" pe actualul teritoriu al Intreprinderii de prelucrare a lemnului, $i о une§te cu fabrica din Ierbu$ construitä de stat in 1888. ln 1919, statul märe$te intreprinderea cu un atelier de timplärie pentru intretinere $i producfie de u$i $i ferestre, nucleul produselor finite viitoare. In anul 1922 fabrica a fost arendatä pe timp de 5 ani Cooperative! forestiere „Gurghiu", care in 1925 a lucrat cu 202 salariati. in 1927, statul a preluat din nou fabrica, ln anul 1930, intreprinderea i$i lärge§te din nou capacitatea de producfie. Numai secfia de timplärie producea, pentru Dobrogea, anual 3 500 u$i $i ferestre, introducind fabricafia in serie. Tot in ace$ti ani se introduce procedeul de selecfionare ?i identificare a bu§tenilor de rezonantä de prin pädurile väii Gurghiului asigurindu-se materie primä pentru industria aviaticä din farä, acfiune datä in antreprizä. Ca urmare a acestei dezvoltäri intreprinderea din Ierbu$ va fi cea mai mare unitate din ora?.8 9 10

ín afara celor douä intreprinderi de mai sus, cu о activitate permanentä intre cele douä räzboaie mondiale, mai funcfioneazä, cu intreruperi, sau in perioade mai scurte, urmätoarele fabrici:

— S. A. Industria lemnarä „Reghin" (Holtzindustrie A.G. — HÍAG), care funcfioneazä intre anii 1922—1926 cu un capital de 2,5 milioane lei, ce se va ridica ulterior la peste 4 milioane. Cumpärä ma?inile de la firma „Johann Müller“ ?i construie?te pe actualul teritoriu al S.M.A. о fabricä inzestratä cu о ma?inä cu aburi, un gater, 3 circulare §i 2 ma?ini de geluit. ln 1926, societatea se va transforma ?i va functiona sub numele S. A. „Transilvania", pinä in 1948 cind va fi nationalizatä. in cadrul intreprinderii, in 1928, ia fiinfä о fabricä de läzi rä$inoase, activitate consideratä la acea datä ca о valorificare superioarä a lemnului. Incepind cu anul 1930 prelucreazä ?i lemnul de rezonanfä.

— Firma Lehel $i Diamanstein. In 1922 Lehel $i asociatii infiinteazä pe maiul sting al Mure$ului, pe actualul teritoriu al ILEFOR-ului о fabricä de prelucrare a bu$tenilor de rezonanfa, pe care ii primea spintecati de la fabrica de cherestea din Ierbu$. Firma nu a avut stabilitate. Din 1924 pinä in 1927 proprietarul rämine singur, apoi se asociazä cu Diamanstein. Fabrica prelucra $i producea anual 3 vagoane de cherestea de rezonanfä, un vagon sirmä de lemn, precum §i parti pentru instrumente muzicale (funduri $i capete pentru viori, violoncel §i contraba§i). in 1932 cind apar greutäfi mari in desfacerea cherestelei de rezonanfä i§i modificä profilul trecind la fabricarea ambarcafiunilor sub denumirea S.A.R. „Nautica“.11

7 N. D. Petra, Szabó Mihai, Un secol de prelucrare a lemnului la Reghin, 1873—1973, Manuscris, Biblioteca orä?eneascä Reghin, nr. inv. 14336, p. 48.

8 Idem, p. 52.

9 Indicatorul industriei romäne$ti, 1925, p. 157.

10 N. D. Petra, Szabó Mihai, op. cit., p. 37.

11 Buletinul Camerei de comer) $r' industrie, Tirgu Mure?, 1933, p. 100.