Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
82 GH. BALTAG legatura cu fenomenul pregatirii pástéi de calitate mai slabä, ambele fiind expresia unor realitafi social-economice ale perioadei. Secolele VI— VII se earacterizeazä prin aparifia $i predominanta unei ceramici lucrate in casa, cu mina, reproducind formele traditionele ale ceramieii autohtone vechi — borcanul cu pereti aproape drepfi, cu buza crestatä sau alveolata, fundul u$or latit, sau formele románé intr-o pastä de proastä calitate, cu umerii arcuifi sau mai ales prelin$i, cu buza u?or räsfrintä exterior. Aläturi de aceste categorii, se aflä in procentaj tot mai redus, ceramica lucrata la roatä rapida Ia care nu s-а renuntat nici odata, in formele $i tehnica anterioarä, u$or barbarizate $i cu modificari in alegerea motivelor decorative. Secolele VII—VIII (pl. XXXIX). Se caracterizeaza prin generalizarea unei ceramici lucrate la roatä lenta, dintr-o pastä nisipioasä, poroasä, lipsitä de coeziune perfecta datoritä deficientelor de ardere care nu se recupereazä in continuare. Forma care predominä este oala färä toartä cu perefü gro^i, umerii arcuifi sau prelin$i, buza räsfrintä in afarä, cu profile care irncep sä se complice. Culoarea vaselor este in continuare brun-negricioasä sau brun-ro$catä. Secolele XI—XII (pl. XL §i XLI) prezintä in continuare о ceramicä lucratä la roatä lentä, de culoare brun-ro$catä, dar cu о tehnicä de prepararea pástéi $i de ardere, superioarä céléi din secolele VII—VIII. Vasele au perefii mai subfiri, din pastä bine legatä, nisipoasä $i asprä. pätrunsä bine de foc. Formele vaselor sint acelea^i cu cele din secolele VII— VIII, dar profilele buzelor devin múlt mai complicate,- buzele sint räsfrinte in afarä, au muchia 5äntuitä (crestatä) §i prezintä uneori о §änfuire pronunfatä in interior pentru capac. In plus, apare о formä nouä §i anume cäldarea sau cazanul de lut cu buza profilatä in interior 5i perforatä dublu in douä locuri, cu perefii drepti $i ingustafi apoi spre partea inferioarä (pl. XL/1). Repertoriul decorativ Analiza repertoriului decorativ al ceramicii de la „Dealul Viilor" prilejuie§te incä de la inceput observafia cä aproape toate formulele decorative folosite pe vase in inireaga perioadä de timp in care a existat a$ezarea i$i au originea in ceramica cenu§ie de tradifie provincialromanä din secolele IV—VI $i in cea dacicä de mai inainte, cu simpla deosebire cä in diferite perioade se acordä preferinfe unora sau altora dintre aceste formule decorative mo$tenite din trecut. ln sprijinul acestei afirmafii vom proceda la analiza decorurilor fiecärei perioade ín parte: Secolele IV—VI. Pentru perioada de inceput (secolul IV) constatäm un repertoriu decorativ redus, vasele cenu$ii din ceramicä finä ?i semifin nefiind in general decorate. Fac excepfie de la aceastä regulä vasele de provizii care sint decorate cu formula clasicä a benzii in val asociatä cu banda de striuri orizontale $i cu decorul cu rotifa sau cu stampile cu cruce in relief. Mai menfionäm §i decorul cu alveole pe ceramica de tradifie dacicä. De la sfir$itul secolului al IV-lea $i inceputul secolului al V-lea constatäm о imbogä(ire a repertoriului decorativ
