Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
Recenzii
652 el „timpul istoric nu are constant aceea§i insemnätate“. Epoca romaná este о perioadä de maxima importantä pentru tinuturile carpato-dunärene, fiind о „epocä de räscruce", care stä la baza istoriei limbii ?i a poporului román. Mihail Macrea a studiat cu precädere epoca dacicä — mai ales ultima perioadä a independen{ei dacilor —, romanä §i postromanä. Epoca romanä, nu poate fi bine infeleasä färä cunoa§terea a ceea ce a fost ínainte ca Dacia sä fi devenit о provincie a Imperiului roman. Pentru infelegerea procesului de formare a poporului román, perioada romanä este de maximä importantä $i de asemenea cea postromanä, cind elemente romanizate au continuat sä locuiascä in spatiul fostei provincii Dacia. Avind aceste preocupäri, Mihail Macrea s-а situat intr-o constantä a scolii istorice transilvänene, continuind intr-o altä generate, ideile §i preocupärile unor ilustri predecesori precum Gh. $incai, Samuil Micu etc. „De la Burebista la epoca postromanä“, a adunat о serie de studii disparate, intr-un singur volum, care are meritul de a reflecta fidel preocupärile ?i conceptia istoricä a lui Macrea, dovedind consecventa sa ?i temeinicia cuno§tintelor $i concluziilor, intr-un atit de vast domeniu. Primul studiu reeditat este „Burebista §i celtii de la Dunärea de mijloc". Penuria de informape a izvoarelor antice a dus la discupi pe marginea acestei perioade glorioase a neamului dac $i, uneori, chiar la contuzii. Pe baza acestui studiu acceptat de majoritatea istoricilor, s-а redactat perioada corespunzátoare din vol. I al tratatului de Istoria Romániei. Urmeazä apói о „.Introducere ineditä la viata ín Dacia romanä“ care sugereazä conceppa autorului despre aceastä perioadä plinä de profunde transformäri. „Exercitus Daciae Porolissensis et quelques considératios sur l'organization de la Dacie romaine", se ocupä, dupä cum spune ?i titlul, de organizarea armatei Daciei Porolissensis. Pornind de la prezentarea materialului arheologic, Mihail Macrea, a §tiut sä tragä concluzii de о certä valoare istoricä. Urmätorul studiu se intituleazä „Cumidava". In castrul de la Ri§nov s-au descoperit materialele care dovedesc continuitatea elementelor dace sub stäpinire romanä. Discutabilä, pare, lectura propusä de Macrea pentru inscriptia cunoscutä din castru. „Apollo Parthicus", „Cultui lui Sabasius la Apulum si in Dacia" si „Cultele germane din Dacia" au venit sä umple goluri, de múlt resimpte, in istoria viepi spirituale a Daciei románé. Preocupärile de numismaticä $i artä ale lui Macrea s-au concretizat in studiul „Personificärile Daciei in arta si pe monedele románé". Ultimele trei studii se ocupä de perioada tulbure de dinainte si de dupä päräsirea Daciei de cätre romani. „Monedele $i päräsirea Daciei“ studiazä circulapa monetarä inainte si dupä päräsirea Daciei, ajungind la concluzia justä, cä nu se poate vorbi, de päräsirea de cätre toatä populapa a Daciei, dupä 271. „Un nouvelle inscription latiné en Dacie datant de IV siecle" si >Á propos de quelques decouvertes chréüennes en Dacie", vin sä aducä dovezi in plus in acest sens. Volumul, apärut prin läudabila strädanie a lui Mihai Bärbulescu, se inscrie pe linia preocupärilor tot mai accentuate de istoriografie, fiind extrem de util tuturor celor care se ocupä de istoria noasträ veche. MIHAI GROZAV
