Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

Note – patrimoniu

DESCOPERIRI ARHEOLOGICE LA mANE$TI-MURE$

VALERIU LAZÄR, EUGEN MERA

Pinä in ultimile douä decenii aria localitätii Ibäne§ti, §i in parte $i zona din jur, constituia, sub aspect arheologic, о „patä albä". Lipsa totalä a unor cercetäri sistematice $i a unor descoperiri in acest spafiu geografic piemontan putea acredita pärerea cä in zona väii Gurghiului nu a fost niciodatä viafä preistoricä.

Recent (1979), cercetarea citorva piese arheologice, existente in modesta colecfie a $colii generale nr. 2 din Ibäne$ti-Pädure, descoperite in zonä, infirmä о asemenea pärere; existenfa lor reclamä astäzi, mai mult ca oricind, cercetarea cit mai completa a väii Gurghiului.

Din colecfia arheologicä a §colii amintite se deta?eazä, in momentul de fafä, trei piese finite.1 Ele sint:

1. Topor din piatiä, §lefuit §i perforat (pl. CXVII/1=CXVIII/1), din gránit, culoarea castanie. Piesa are lätimea relativ uniformä, exceptie in zona perforärii, unde este u§or ingro$ata, ceafa pufin te$itä, secfiunea patrulaterä. Spre tai? toporul este fafetat.

Dimensiunile piesei sinti lungimea — 8,5 cm; lätimea — 4 cm; diametrul gäurii de inmänu§are — 1,8 cm, greutatea — 6,30 gr.

Toporul a fost descoperit, in 1964, in punctui topografic „Pietroasa“ — Isticeu, de elevul Ion Todoran, care l-а donat §colii.

2. Topor din piaträ, $lefuit $i perforat (pl. CXVII/2=CXVlII/2), din andezit, culoarea gri, cu pigmenti verzui. Toporul are lätimea uniformä, patru muchii, ceafa u§or bombatä, secfiunea patrulaterä.

Dimensiunile toporului sint: lungimea — 14 cm,- lätimea — 8 cm; diametral gäurii de inmänu$are —- 2,8 cm; greutatea — 1,9 kg.

Piesa a fost gäsitä in primävara anului 1978 de cätre elevul Valér Todoran a lui Vasile Bornii in curtea casei (Ibäne$ti, nr. 426), in pietri$ul adus (1976), in scopuri edilitare, de la piriul Bucin.

3. Celt de tip transilvänean (pl. CXVII/3==CXVIII/3). Piesa are gaura de inmänu?are ovalä in secfiune §i marginea gurii u§or ingro§atä. Corpul zvelt $i oval in secfiune are täi$ul lat $i u§or arcuit. Fefele late, ca §i cele inguste, ale corpului sint ornamentate cu benzi mediane, u$or reliefate prin nervuri. Pe suprafata ingustä se observä linia de turnare care nu a fost netezitä in intregime. Tortifa prelungä a toporului se contope§te cu motivul ornamental de pe latura ingustä. Piesa a pästrat pe intreaga suprafafä patina verde caracteristicä. Dimensiu-1 Prof. Eugen Мега afirmä cá a mai fost descoperit un topor-ciocan, perforat, la Ibäne$ti-Sat. Piesa aflatä in pästrarea Muzeului etnografic din Reghin s-а pierdut.