Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
626 ЮЫ CUCEU limbii literare, iar in cea popularä, desigur, cu un exponent de frecvenfä múlt mai ridicat), substantivul poveste, ca sä nu mai vorbim de celelalte denumiri de spécii. Neajunsul nu a fost inläturat nici in chestionarul pentru intocmirea Atlasului lingvistic pe regiuni, unde, paradoxal, viafa spirituals a satului este $i mai pufin luatä in considerare. О evolufie plinä de nepreväzut a avut termenul poveste, atestat aproape о datä cu primele texte in limba romána. Urmärirea destinului aventuros al acestui cuvint ar fi plinä de inväfäminte. ln manuscrisul läsat de Popa Grigore din Mähaci, pe la sfir?itul secolului al XVI-lea, apare povestea slintee Dumireci2, pentru ca in secolul urmätor el sä fie atestat tot mai frecvent in titlurile unor legende religioase: Povestea lui Adam $i a Evei3 *, Povestea sfintei EvangheliP (1600—1650), ,,,Povestea lui loan Botezätoriu5. Intr-un alt manuscris, larg räspindit in Transilvania, intilnim de mai multe ori povestea unor sfinfi, legende religioase rostite, probabil, ia anumite särbätori: Povestea Navavdenie Maria (fila9), Povestea la Stretenie (f. 51), Povestea la Säpietru (f. 102)6 7. Termenul era aproape in relape de sinonimie cu scazanie (Scazanie ucenici Teodor, f. 56); Cu acela$i infeles apare termenul in manuscrisul Cazaniei lui Oprea Pop din Cicmäu, la 1672: Poveste lui Sti Theodora1 sau in Poveste la 40 de mucenici, apärutä la Bälgrad, in 16898. In ultimele decenii ale veacului al XVII-lea el pätrunsese masiv in scrierile romäne§ti, desigur datoritä traducerilor masive din slavonä. Probabil cä avea о räspindire mare $i о sferä de infeles mai precis conturatä in limba vorbitä, deoarece, la un moment dat, sinonimele cuvint $i scazanie i§i limiteaza valorile semantice, intrlnd in umbra lui poveste. In cuprinsul Codicelui religiös scris de Pätru Popa (1689) folosirea termenului pare nesigurä. Acceptiunile sint nuanfat diferite, in unele fiind vizibilä influenta circulafiei orale. Astfel, aläturi de: poveaste de pilda ... sau poveaste la iertäciunea omului mort, termenul apare in titlul unei narafiuni populare, cu reflexe folclorice: Poveastea lui Sahanciu impärat cu cele 12 vise sau Poveastea lui Sahanciu imparat cum i-au räspuns Marner filosoful de randul viselor9. 2 B. P. Ha$deu, Cuvente den betrani, vol. II. Cärtile poporane ale románilor in secolul al XVII-lea in legäturä cu literatura poporanä cea nescrisä..., Bucure?ti, 1879, p. 54. 3 M. Gaster, Chrestomafie romána. Texte tipárite $i manuscrise (sec. XVI—XIX) dialectale ?i populare, cu о introducere, gramaticä $i un glosax romäno-francez, Bucure$ti, 1891, p. 63. * Ibid., p. 137. 5 N. Com§a, Manuscrisele románesti din Biblioteca Centralä de Ia Blaj, Blaj, Tip. Lumina, 1944, p. 185. 6 Ibid., p. 132. 7 Ibid., p. 132. 8 I. Bianu, R. Caracas, Catalogul manuscriptelor románesti, vol. I, Bucurejti, 1907, p. 296. 9 N. Comsa, op. cit., pp. 110—112.
