Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
PROBLEMA CERAMICIl MORMINTELOR SCITICE DIN TRANSILVANIA 59 G. Forme aparte 1. Vas cu picior (pl. XXV/6). Apare intr-un singur mormint la Simeria102, in asociatie cu materiale arhaice. La Ferigile se lintilne$te un tip de pahar (cupa) cu picior, dar numai incepind cu faza a doua a necropolei103. In schimb, la nordul Pontului vasele cu picior sint bine cunoscute, incä din etapa arhaicä a culturii scitice104. Prezenta vasului cu picior in mormintul de la Simeria se poate puné deci §i in legatura cu existenta vaselor cu picior din cultura sciticä nord-ponticä. De altfel, vasöle cu picior din nordul Pontului, daca nu constituie replica in lut a binecunoscutelor cazane scitice din bronz, cu picior, in orice caz sint de pus in legäturä eu aceastä categorie ce apare incä in faza arhaicä a culturii scitice, ca sä devinä apói earacteristice fazei clasice §i tirzii a acestei culturi. 2. Consideratiile legate de strachina cu buza evazatä (exemplar de exc epti e in aceastä grupä), au fost fäcute la tratarea problemelor privind stráchinile invazate §i nu consideräm necesar a reveni din nou. 3. Am amintit la inceput de о lingurä-cäus, descoperitä in mormintul nr. 15 de la Ozd105. Fiind о forrná aparte, pentru care nu cunoa$tem analogii exacte, ne mulfumim doar cu semnalarea ei. La incheierea expunerii $i consideratiilor asupra categoriilor ceramicii aflate in mormintele scitice din Transilvania se impun citeva concluzii. Fire$te, in primul rind trebuie subliniat incä odatä faptul cä, prin larga lor räspindire, inclusiv la scifii nord-pontici, majoritatea tipurilor de vase care apar in mormintele grupului din Transilvania se dovedesc a fi caracteristice epocii fierului In general §i nu unei anumite culturi. Caracterul general hailstattian al majoritä(ii tipurilor, faptul cä eie apar Si sint cunoscute anterior, in toate sau in majoritatea zonelor unde se intilnesc $i in Hallstatt-ul D, ne determinä sä consideräm cä problema originii lor, in mormintele scitice din Transilvania, nu mai poate fi privitä unilateral, ln mäsura in care se acceptä ($i eine acceptä) prezen(a unui grup scitic in Transilvania, nu se poate afirma cä aeest grup n-a cunoscut ceramica in momentul infilträrii lui. De altfel, ar fi anormal sä se considere cä grupul pätruns aici se diferen(iazä net prin rit, ritual, arme, piese de harna$ament, podoabe, oglinzi de tip nomad, artä animalierä etc., deci printr-o serie de elemente specifice, care 11 fac atit de distinct, dar nu cunoa$te ceramica. Analiza evidenfiazä insä frapant $i un alt aspect care se contureazä deosebit de dar ?i anume puternica influentä autohtonä asupra ceramicii grupului. Sesizabilä pe multiple planuri, aceastä influentä nu poate fi negatä. Datoritä acestei influente сеанса tronconicä cu toartä suprainältatä devine net predomi-102 M. Roska, op. cit., p. 234, fig. 1. 103 Al. Vulpe, op. cit., p. 54, pl. 6/12—22, 25. 104 Vezi у A Ilinskaia, SDLL, pl. 18/3; 34/5; 40/30; 52/2, 28, 34. ms у Vasiliev, A. Zrínyi, op. cit., p. 96, pl. 16/2.
