Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
608 TRAIAN GHERMAN ciorii ace$tia mai tineri se mascheazä apói toti cu covoare de diferite culori, cu zdrängänele, cu clopotei $i cu tot felül de flori de care au cules de pe hotar. Datoria lor e sä pascä boii ca sä se sature bine, $i tot ei supravegheazä sä fie ordine in alai cind sträbat ulitele din sat. Ei se numesc bghidu$i. Dupä ce au fost impodobiti boii, patru feciori mai in etate §i mai cu trecere in sat, due boii tinindu-i fiecare de cite-un corn. Cei ce duc boii nu sint mascati. Impodobirea boilor se face afarä, in hotar, unde au päscut boii. Dupä ce s-а isprävit slujba in bisericä, pleacä cu boii impodobiti, spre sat. La marginea satului ii a?teaptä multimea, tineri $i bätrini, femei, fete $i copii, cu muzica in frunte, ca sä-i primeaseä. Nu numai boii, ci $i feciorii se impodobesc cu tot ce are hotarul mai frumos. Alaiul are in frunte cei doi boi impodobiti $i cei patru feciori care ii duc tinindu-i de coarne, iar in urma lor feciorii chiuind §i cintind, urmafi de cetera?i. Trecind pe ulitele satului, oamenii ies din curti cu vase cu apä $i udä boii. Ordinea о supravegheazä bghidusü. Pe urmä, alaiul se indreaptä spre casa stäpinului boilor, care ii a$teaptä cu poarta deschisä. La intrarea in curte se gäse$te un scaun, pe care este pusä о sticlä cu bäuturä $i un blid cu griu. Boii, purtati de coarne de cei patru feciori, inconjoarä de trei ori scaunul; dupä aceasta stäpinul inchinä din cupa cu bäuturä celor patru feciori, iar stäpina ii presarä cu griu, apoi aruncä blidul peste casä. Dupä acest ritual, incep despodobirea boilor §i a bghidu$ilor. Cununile de flori de pe boi le a$eazä in cuie pe perefii casei, iar feciorii sint poftifi in casä ,,unde incepe un adevärat ospät". Drept mulfärnitä pentru aceastä ospätare, tineretul satului — feciori §i fete — ii fac stäpinului boilor о zi de clacä la seceratul de griu. ín Telein (Näsäud), obiceiul se gäse$te ?i azi (1958) sub numirea de Bou instrutat. In noaptea, spre ziua de Rusalii, feciorii scot la pä§unat cél mai frumos bou din sat, care apoi pa$te pe unde vrea. Spre dimineafa feciorii §i fete incep instrufarea boului etc. De asemenea, se gäse§te obiceiul (in anul 1958) $i in $ieu-Cristur, pe valea Bistrifei. ín noaptea din cea dintii zi de Rusalii spre lunea, feciorii din sat, 15—20 de in§i, dupä ce au invoirea unui proprietär cu cei mai frumo^i boi, scot in pädure boii. Feciorii tofi se mascheazä, trägindu-$i pe cap, ca sä acopere §i fafa, coifuri lungi fäcute din scoarfä de cire$ $.a., in care fac deschizäturi in dreptul gurii, al nasului, a ochilor,- De sus pinä jos se imbraeä in verdeafä, apoi fiecare poartä in minä cite-о bitä din lemn verde, atunci täiat. Cu ei ies la pädure о ciurdä de copii, care, deasemenea, se mascheazä cu haine aduse de acasä; pe fafä se cänesc cu cärbune. Feciorii instrufeazä un bou: capul i-1 acoperä cu un covor, de care sínt atirnate crengi verzi $.a., iar de frunte $i de coarne ii leagä un patrulater fäcut din lefe, inait chiar mai mult de 1/2 m, acoperit cu verdeafä. Pe cind ies oamenii din bisericä $i ,,mo$itoii“ -— cum se numesc feciorii mascafi — inträ in sat cu boul instrutat $i cu ceata de copii dupä ei, care joaeä intr-una $i fac hazuri pentru inveselirea mulfimii.
