Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
594 VASILE POP cedau asemänätor. La ie?irea din casä mama copilului descria cu un obiect de fier un cerc in jurul noului näscut sau bätea in pragul u$ii ni§te cuie de fier scoase de la mausolee.17 Sint localitäti in care lingä copil, pe lingä obiectele amintite, se mai lasä ?i о mäturä. ín aceste cazuri descintecul se adreseazä mäturii care in concepfia locuitorilor din zona respectivä ar avea puteri de apärare. Tot in aceastä zonä se obi?nuie$te ca atunci cind cei de-ai casei pleacä undeva, razämä de u?a casei о mäturä cu coada in jos, acest lucru insemnind cä nu-i nimeni acasä. A$a dupä cum se obi?nuie?te, in aceastä perioadä de timp, femeile din sat, prietenele lehuzei, vin §i-i aduc de mincare. Eie insä trebuie sä respecte cu strictefe о serie de reguli ,,mo?tenite din bätrini". La sosire nu au voie sä se a?eze pe patul lehuzei, nu dau mina cu ea pentru ca sä nu ducä laptele mamei. Dacä vreuna mai tinärä ar gre$i $i s-ar a?eza pe pat, ea este imediat sculatä de cätre mamä $i invitatä sä se a?eze pe un scaun (inf. Codarcea Rozalia — Oroiu). Femeile nu au voie sä atingä copilul ca sä nu se spurce. In acela?i scop femeile care nu sint „curate" (care sint in ciclu) sint obligate la intrare sä-1 prindä pe copil de nas sau de un deget, de la picior sau de la minä (Täma? Ana ?i Ignat Maria — Band), ln comuna Band, la plecare, femeile lasä eite un semn copilului, о bucatä dintr-o fesäturä, un fir de afä, о scamä sau un alt obiect mai mic, crezind cä astfei copilul va avea somn, iar mama lapte mult. Dupä scurgerea celor 40 de zile de la na?tere lehuzei i se face molitvä pentru a scäpa de päcatele care apasä asupra ei. Astfel femeia devine iarä?i curatä ?i poate ie?i in lume, a$a cum о fäcea ?i inainte de na?tere. Imediat dupä ce i s-а fäcut molitva femeia merge la fintinä $i dupä ce aruncä in ea piine $i sare pentru ca apa sä fie bunä §i hränitoare scoate pentru prima datä dupä na?tere apä. Atit in trecut cit $i in zilele noastre prima vizitä se face la na?a de botez. Na?a cunoa$te data vizitéi §i se pregäte$te in mod deosebit pentru vizitä. Mama vine cu copilul mic. Imediat ce inträ in curte, na?a le iese inainte cu о gäleatä plinä cu apä proaspätä ?i värsind-o in fafa lor zice: „Finä, calcä prin apä ca sä ai lapte". Mama urmeazä sfatul na?ei fiind ferm convinsä cä urarea na$ei se va implini. Urmeazä о perioadä de timp in care se fac intense pregätiri in vederea botezärii copilului. Alegerea numelui se face finindu-se cont de anumite obiceiuri specifice fieeärei localitäti sau zone. Astfel, in unele sate mama copilului merge la na$ä §i se intereseazä ce nume dore?te sä-i punä copilului. In aceste sate propunerea na$ei este hotäritoare. In alte localitäti din zona de cimpie a judefului Mure?, alegerea numelui se fäcea in trecut dupä numele sfintului din calendar sau al särbätorii care se präzunuia ín ziua de na$tere a copilului. ln aceste localitäti aläturi de numele Vasile, Petru, Nicolae, loan etc. intilnim ?i nume ca: Romana, Rozalia, Florica, Cristina. Mai nou se obi$nuie?te ca sä se dea copilului numele bunicilor, al pärintilor, al unchilor. Cei 17 Apud. A. Gorovei, op. cit., p. 36.
