Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
560 SZABÓ M1HAI lierele ?i popularia cu energia electrica necesarä. ín 1924 forta motrice folositä ín Reghin, in cadrul producfiei industriale ?i me?te?ugäre?ti, se ridicä la peste 3 000 CP. Dezvoltarea producfiei industriale ?i me?te?ugare?ti este ilustratä ?i de gradul de ocupare a fortéi de muncä. In 1930, din 4 260 populate activä (färä cartiere) 1796 (42,1%) a lucrat ín industrie ?i constructii, din care 207 (4,9%) in industria metalurgicä, 308 (7,2 %) in industria lemnului, 182 (3,4%) in constructi, 806 (18,9%) in industria textilé ?i manufacturierä, 229 (4,5%) in industria alimentarä20 etc. Mai mult de jumätate din populatia ocupatä in activitati industriale ?i constructii a lucrat in industria propriu-zisä, adicä in intreprinderi industriale de stat sau particulare ?i mai putin de jumätate in atelierele me?te?ugäre?ti ale cäror pondere va fi tot mai micä in productia ora?ului. Cu toatä dezvoltarea pe care a cunoscut-o Reghinul pe drumul capitalismului, industria ora?ului, in ajunul celui de-al Il-lea räzboi mondial avea un caracter färimitat, unitätile fiind de dimensiuni mici sau mijlocii, slab utilate. Agricultura. La terminarea primului räzboi mondial situatia agriculturii in valea superioarä a Mure?ului era deosebit de precarä. $i in Reghin, ca ?i in satele din jur, au fost rechizitionati caii ?i mijloacele de transport. Au fost mari lipsuri ?i in inventarul agricol. Producätorii agricoli din ora?, cunoscind bine cerintele populatiei ?i avind posibilitäti mai avantajoase de a beneficia de credite ?i ajutorul oferit de stat, in 2—3 ani au reu?it sä atingä nivelul productiei agricole din 1914. Pe teritoriul agricol s-au cultivat mai ales porumb, intercalat cu cartofi, legume, sfeclä, dar ?i griu, oväz ?i orz. Multe gospodärii se ocupau de pomiculturä ?i viticulturä, ambele fiind culturi traditionale. La expozitia de vinuri din judetul Mure?, din 1936, 75% din premiile decernate au fost obtinute de producätorii din Reghin.21 Cu toate cä majoritatea covir?itoare a populatiei active lucra in ramuri neagricole (in 1930 91,2%), gospodäriile populatiei au reu?it sä aprovizioneze ora?ul cu produsele agricole necesare. La aceasta au contribuit ?i agricultorii din Iernuteni ?i Apalina, precum ?i din celelalte sate din imprejurimi care au gäsit in ora? о bunä piatä pentru desfacerea produselor lor. Cu toate acestea, nivelul de trai al micilor proprietari de pämint era scäzut. Din punct de vedere economic i?i impärtä?eau soarta vitregä a micii productii de märfuri din orinduirea capitalistä. О bunä parte din proprietätile agricole erau ipotecate bäncilor pentru a garanta imprumuturile inrobitoare, destinate cumpärärii de inventar agricol sau a altor parcele de teren. Ridicarea continua a pretului pämintului, dobinzile ridicate pentru imprumuturile contractate cu bäncile cämätäre?ti, precum ?i obligatiile fiscale au ingreunat considerabil viata micului proprietär de pämint. 20 RecensämintuI general al populatiei Romäniei din 1930, vol. V. 21 Sächsisch-Regener Nachrichten (Iniormafia Reghinului säsescj, XIV, nr. 42, din 29 martié 1936, p. 2.
