Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

514 SUSANNE HEISS lor pentru democratizare, ca о components integrants $i importantS a avintului revolutionär. „Marea majoritate a invStStorilor §i profesori­­lor din tara noasträ, continuind vechea traditie a inainta§ilor... s-au dovedit $i de aceastS datS demni reprezentanti $i apSrStori ai culturii nationale"82, parcurgind un proces de radicalizare autentic. In fruntea mi$cärii revendicative a cadrelor didactice, Partidul Comunist Roman s-а dovedit a fi, prin reprezentantii säi, dascäli, prin continutul pozitiei sale, cel mai ínaintat factor politic, care s-а plasat pe cea mai maintatS treaptS in privinta dezvoltSrii scolii románesti. Mi$carea revendicativS a cadrelor didactice s-а evidential in di­verse forme ca: intensificarea procesului lor de organizare la toate ni­­vele ale invStSmintului $i unificarea intr-o mare organizatie natio­nals83 §i, apoi, afilierea la organisme internationale; congresele §i adu­­nSrile tinute,- statutele elaborate,- programele cu idei inaintate privind instructia ?i educatia,- numeroasele memorii; participarea la greve (de pildS a functionarilor publici etc.); interpelSri in CamerS §i Senat in Probleme ale $colii §i cadrelor didactice; articole in presa pedagogics privind continutul invStSmintului $i multe altele. $irul marilor manifestSri ale cadrelor didactice a inceput in preajma desSvir$irii unitStii nationale a Romäniei prin Conferinta profesorilor románi tinutS la Alba lulia in 2 decembrie 1918, intrunitS pentru a forma о comisie care sS facS recomandSri Consiliului Dirigent, in do­­meniul reinnoirilor necesare in invStSmint, ceea ce in conditiile Tran­­silvaniei §i a celorlalte teritorii proaspSt unite cu tara era extrem de necesar. Conferinta a cerut introducerea limbii románé ca limbS ofi­­cialä in toate scolile, reorganizarea lor substantialS in aceste teritorii „fSrS a se rupe definitiv cu trecutul"84, principiu ce exprima о atitudine progresistS fat& de valorile autentice din trecut in domeniul §colii, cit Si legat de relatiile cu nationalitStile conlocuitoare. Imediat dupS conferintS, prin presS85 §i alte mijloace86, s-а creat un adevSrat curent de opinie care a determinat Consiliul Dirigent sS ia mSsuri urgente care au avut drept urmare democratizarea $colii ro­mánesti in aceste (inuturi, in sensul organizSrii lor pe baze nationale, introducerea limbii materne, a istoriei ?i geografiei patriei, a ?tiintelor naturii, ISrgirea spatiului de scolarizare prin infiintarea de noi scoli87, 82 T. Trufer, op. cit., p. 75. 83 La inceputul primului deceniu interbelic existau in Románia urmätoarele orga­­nizatii profesionale ale cadrelor didactice: „Asociafia generalä a invafatorilor din Románia“ cu publicatiile: „Revista Invätätorimii Románé* ?i „Invátatorul román*; „Societatea institutorilor ?i institutoarelor din Románia", cu publicafia „$coala primarä romána"; „Asociajia generalä a profesorilor secundari din Románia", cu „Buletinul Asociafiei.. .*, „Asociafia Universitarä“ 51 asociafii provinciale, cit §i ale nafionali­­täfilor conlocuitoare. 84 Proces-verbal al Conferinfei profesorilor románi, „Astra", fondul special, cutia XXI, fila 88. 85 „Telegraful román* nr. 133 noiembrie 1918 ?i 144 din decembrie 1918. 86 A. P. Arbore, $coala ?i lipsa personalului didactic, in Transilvania, anul 11, nr. 11/1920, p. 9. 87 „Gazeta oficialä* nr. 27 din iulie 1919.

Next

/
Thumbnails
Contents