Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
508 SUSANNE HEISS Teutsch, de pildä, cel mai prolific istoric al sasilor49 50, care dupä 1918, a contribuit activ la ceea ce numea el „un cimp nou a unei munci de perspectivä $i a noi sarcini'150, gäsim la H. Brandsch о tratare unilaterale a problemelor $colii väzute prin prisma ingusta a ceea ce se numea atunci „autonómia culturalä" a sa$ilor, pästrarea drepturilor ci?tigate anterior, pe seama problematicii mai complexe a ?colii nationale románesti. S-ar mai putea aminti $i alte nume: Friedrich Müller, Oskar Netoliczka, Herman Albert, Reimesch Friedrich, Adolf Schullerus, Hermann Jekeli §i alfii care au abordat aceastä problematicä intr-o manierä asemänätoare. Fára a face о analizä amänunfitä a acestor legi ?i propuneri de reforme, trebuie apreciat cä legislafia primului deceniu de?i are limite inerente unei legislatii burgheze, ca, de pildä, faptul cä a tinut cont doar partial de opinia corpului didactic, cä n-a fost publicatä ?i dezbätutä conform celor mai democratice proceduri, cä avea о serie de elemente de demagogie socialä in scop diversionist, cä n-a rezolvat „statificarea“ ?i a nesocotit drepturile cadrelor didactice, iar dupä се а fost aplicatä n-a fost respectatä íntocmai, totu$i ea a prezentat „un succes pe linia asigurärii de drepturi egale ?i libertäti democratice"51, unificarea fiind, dupä cum am mai spus, о premisä pentru democratizarea scolii. Aceastä legislate a fost о incercare de construire a unui sistem teoretic ?i practic atotcuprinzätor, de educafie nationale, a atins $i а rezolvat lärgirea bazei scolii, prelungirea duratei scolaritätii obligatorii $i unificarea sistemului de educafie scolarä cu cel al culturii populare, adaptarea educafiei la realitäfile nationale ?i regionale. Unirea a conditionat ?i produs, a§adar, un ansamblu de schimbäri atit in viata economicä $i social-politicä cit §i in mentalitatea publicä, schimbäri care, toate la un loc, au fäcut ca pe lingä alte revendicäri fundamentale, cerintele culturale ?i de educate, revendicarea dreptului la instructie, sä nu poatä fi complet nesocotite de cätre clasele dominante.52 Preocupärile acestora din domeniul invätämintului §i culturii se vor integra in ansamblul reformelor „noi" de dupä 1918, reforme care vizau unificarea pe toate planurile, dar care poartä amprenta limitelor de clasä a legiuitorului. Aceste eforturi de unificare $i de aducere la un numitor comun, pe plan legislativ, administrativ ?i cultural a Romániei, in noile sale dimensiuni, au vizát in mod special invätämintul, ca unul din dome-49 Konrad Gündisch, Für die Zukunft gebaut, in „Neuer Weg" 29. Jahrgang din 24 septembrie 1977. 50 Friedrich Teutsch, Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das siebcnbürgische Volk, vol. IV; sau Kirche und Schule der Siebenbürger Sachsen..., Edipa H-а, Sibiu, Kraft 1923 ?i altele. 51 Emil Bildescu, Aportul intelectualitätii progresiste din Romania la lupta pentru un invätämint democratic (1918—1944) in Anale de istorie, XV, 1969, 4, p. 119. 52 Tiberiu Trufer, Contribufia mi$cärii revendicative a cadrelor didactice... in Revista de pedagogie, XIV, 1965, 6, p. 75.
