Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
506 SUSANNE HEISS ín Camera $i Senat, sau care au fost publicate ín presä sau cärti independente. Dintre proiectele de reformä trebuie menfionat cel al lui S. Mehedinfi36, primul care incearcä la inceputul deceniului intii interbelic, ín 1918, sä aducä §coala in mediu sätesc. Proiectul, care n-a fost aplicat, preconiza о ?coalä a muncii, inspirata din ideile lui Rousseau, principii care färä indoialä ar fi dús la ameliorarea sistemului de invätämint romänesc. Dar ele erau asociate cu un conservatorism $i traditionalism neadecvat momentului istoric respectiv. P. P. Negulescu37, ministru al instrucfiunii in douä guverne efemere ale primului deceniu (1920—1921; 1926) a pregätit, §i el in 1921, о lege generálé de reformä a invätämintului, care insä n-a fost nici ea oficializatä. $i aceastä lege preconiza о ?coalä activä, a muncii, о $coalä ,,civilä\ care insä excludea din atentia legiuitorului päturile de jós ale muncitorilor agricoli, cit $i proletariatul ?i alte categorii sociale. О contribute cu о pondere mai mare, in sensui cä unele din proiectele propuse au fost §i adoptate de forurile legiuitoare, revine guvernelor liberale din perioada stabilizärii relative prin reprezentanfi ca dr. C. Angelescu38, ministrul instrucfiunii publice pe о perioadä de timp mai mare, autorul „Légii asupra invätämintului primär al statului $i a invätämintului normal primär39, pregätitä íncepind din 1922, dezbätutä §i aplicatä in 1924,- cit §i „Legea asupra invätämintului particular", din 192540 §i „Legea asupra invätämintului secundar" din 192841. Acest complex de legi, elaborat in spiritul unei mentalitäti clasicizante, cu toate cä a mentinut coexistenta invätämintului particular cu cel de stat, a acordat statului rolul de organizator §i dreptul de indrumare §i control asupra invätämintului pe intregul teritoriu al tärii.42 A realizat, prin introducerea unor programe unice pentru toate $colile, cu mici diferentieri regionale, locale §i nationale, о $coalä unitarä, a preväzut infiintarea grädinitelor de copii, stabilind obligativitatea §i gratuitatea invätämintului de la 5 la 16 ani. Chiar dacä numeroasele limite ale acestor legi au diminuat mult ceea ce se a§tepta de la ele, ín ansamblu, totu$i, au marcat un pás pe calea lärgirii §i democratizärii §colii noastre. 30 S. Mehedinti, Scoaia poporului, Bucure?ti, 1923, sau Álla creftere, ftcoala munciii sau Cätre noua generale. Biserica $coaIa. Armata. Tineretui. 1928 §i Premise ?/ concluzii la Terra. Aminliri $i märturisiri. Bucure$ti, Imprimeria Nationale, 1946. 37 P. P. Negulescu, Reiorma invätämintului. Proiecte de légi. Bucure$ti, Tipográfia „Romaneascä Nouä“, 1922; respectiv Reiorma invätämintului 1927, Bucure^ti, Editura Casei $coalelor, 1922. 38 C. Angelescu, Expunerea de motive la Legea din 1924; Activitatea Ministerului Instructiunii 1922—1926. Bucure$ti, Ed. „Cartea Romäneascä“, 1926. 39 Lege pentru invátámintul primär al statului $i invätämintului normal primär. Bucure$ti, Imprimarea Statului, 1924. 40 „Monitorul Oficial“ nr. 289 din 22 decembrie 1925. 41 „Monitorul Oficial“ nr. 105 din 15 mai 1928. 42 V. Filipescu, О. Oprea, invátámintul obligatoriu in Románia in alte töri, E.D.P., Bucure?ti, 1972, pp. 21—30.
