Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
U RM ARI LE REFORMÉI AGRARE DIN 1921 477 putem numi record daca о comparam cu aceea de 5 115 elevi inscribi in medie in §colile primäre in ultimii 3 ani i na i írté de Unire.6 A crescut simtitor $i numärul elevilor inscribi in $colile secundare din judet, iar in bunä parte aceste $coli i?i recrutau elevii din rindul fiilor de tärani. Aceasta a contribuit intr-o mäsurä aipreciabilä la pätrunderea acestor elemente in rindul intelectualilor. Dacä in perioada 1918—1927 au foist scolarizafi prin ^colile de uceniici $i pregätifi muneitori calificafi in diferite meserii un numär de 3 122 de tineri, s-а ajnns ca in perioada 1928—1942 numärul acestora sä creascä la 10 458. Dacä in prima perioadä ponderea cea mai mare о defineau tinerii de origine germanä, in perioada urmätoare a crescut simfitor ponderea elevilor ucenici de origine romänä.7 Aceasta denotä cä s-au produs unele mutafii in modul de gindire al iocuitorilor romani §i, dacä luäm in considerare faptul cä majoritatea elevilor din $colile profesionale se recrutau din satele judefului, putem trage concluzia cä a inceput sä se sohimbe insä?i conceptia färanului despre viafä. Nu s-а infimfat nici о $coalä icu caracter agricol in judet §i chiar dacä un numär mai mic sau mai mare de tineri au urmat inväfämintul agricol in alte judete ale färii, aCe?tia nu au avut о pondere care sä influenfeze intr-o mäsurä substanfialä agricultura judefului. Aceasta a adus dupä sine pregätirea agricultorilor ca ?i inainte, prin preluarea tainelor meseriei de la inainta$i, prin practicarea concretä a agriculturii de cätre copiii färanilor, care participau la munca címpului din cea mai fragedä copilärie. Sublimem cä au crescut veniturile färanilor, chiar dacä nu in mäsura necesarä, in raport cu munca istovitoare pe care au desfä§urat-o, influenfind substantial evolufia ulterioarä a satului. Prin reforma agrarä s-au atribuit supraifete importante de teren destinate constructiilor de $coli §i astfei s-au construit $coli női in Alberti, Alma, $eica Mare, Säcel, Vinätori, $aro?, Cri? $i in numeroase alte localitäfi. S-au ridicat cärnine culturale in Bäi$oara, $eica Mare etc., s-au edificat primärii, poduri $i alte obieetive de interes ob$tesc. ln total, intre ceie douä räzboaie mondiale, in judet s-au ridicat 1 343 de construotii evaluate la valoarea de 483 410 655 lei.8 Numero$i loeuitori din satele judetului $i-au construit case női $i alte anexe, care au contribuit la schimbarea infäfi^ärii localitätilor. Intelectualii satului au contribuit la dezvoltarea vieti i culturale, dar, desigur, specified ?i cu caracteriisticile imprimate de societatea burghezomo?iereascä din perioada respectivä. Cu toate acestea, viafa culturalä a avut meritul de a pästra traditiile strävechi ale poporului román $i ale nationalitätilor conloouitoare, care abia in zileile noastre au ajuns sä fie apreciate la adevärata lor valoare $i sä contribute in mod substantial la intregirea patrimoniului cultural al natiunii socialiste. 6 Monográfia jud. Tirnava Mare 1 Ibidem, pp. 260, 261. 8 Ibidem, pp. 171, 198. p. 329.
