Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
472 TRAIAN RUS tätilor agrioole judefene ca in viitor sä nu dea cnrs unor asemenea cereri, ici sä explice sätenilor cä présül loturilor „urmeuzä a fi plätit a§a cu s-а fixát“71, ln aceeasi situafie erau §i cei 59 de improprietärifi din comuna Bräteni. ín cererea din decembrie 1935, adresatä Ministerului Agriculturii $i Domeniilor, solicitä e$alonarea datoriilor, deoarece ,,achitarea sumei intregi de о datä" nu numai cä le „este peste putintä", dar ii va pune „intr-o situafie a§a de critcä" inéit vor fi nevoifi „a vinde terenul spre a face fafä pletyii pe aceste vremuri critice"72. De asemenea, in unele cazuri, täranii au refuzat sä primeascä loturile ce li se cuveneau din cauza prefului pe care nu-1 puteau aehita. In comuna Comlod, de pildä, preful loturilor de caisä in intindere de 400 stp. s-а stabilit la 1 600 lei, la care s-au adäugat 120 lei cheltuieli de mäsurätoare ?i 127 lei taxa de timbru. ín 1932 valoarea unui jugär térén de aceea^i calitate a ajuns la 2 000 lei. ín aceste condifii, täranii au refuzat sä ia in primire loturile de casä ce le-au fost repartizate. Aceea^i situafie s-а constatat §i ín comunele Milas $i Ormenis73. Problema datoriilor täranilor pentru suprafefele cu care au fost improprietäriti n-a fost rezolvatä nici prin conversiune. In cererile inaintate organelor locale si centrale räzbate ca un fir rosu neputinfa lor de achita sumele datorate. Täranii din comuna Säcalul de Cimpie, de pildä, solicitä prefectului, la 20 februarie 1936, a „interveni locului in drept pentru ca plata iocurilor oultivabile primite prin reforma agrarä sä fie esalonat pe 10 ani motivul cä populafia fiind säraoä si ou multe scadenfe — conversiune, impozit — nu poate face fafä acestor plätf". Situafia grea a acestor färani eiste confirmatä si de raportul prefectului din 12 mai 1936 adresat Ministerului Agriculturii si Domeniilor in care opiniazä pentru solutionarea cererii acestor a, avindu-se „ín veder e sitaufia grea materialä cu care se luptä acesti locuitori saraci"74. Ca urmare, in unele situatii, organele fisicului n-au putut inoasa preful integral ai loturilor de improprietärire cu „toate presiunile ce le intrebuinfeazä, cauzind acestor locuitori säraci numai greutäfi si nepläceri"75. Asa se explicä faptul cä in anii urmätori, improprietäritii continuä sä solicite autoritätilor reducerea sumelor datorate pentru loturile primite. Täranii din Delureni, de pildä, „oameni säraci cu mijloace restrinse de trai" au cerut reducerea cu 50% a sumelor debitate76 77. La sumele pe care nu le-au putut pläti la timp s-au adunat, in decursui anilor, importante majoräri, ceea ce a fäcut ca situafia datornicilor sä se inräutäfeascä si mai mult. Astfel, pinä in 1937, din cauza dobinzilor, sumele datorate de improprietäritii din comunele Vatava, Dumbrava si Ripa de Jos pentru pämintul primit, s-au märit cu 100 %17. 71 Idem, dos. 16/1938, f. 8—9. 72 Idem, dos. 23/1929, f. 76. 73 Idem, dos. 332/1932—1933, f. 30, 32 ?i 34. 74 Idem, dos. 64/1930, f. 22. 75 Idem, dos. 587/1936, f. 1, 3. 78 Idem, dos. 610/1937—1939, f. 30. 77 Idem, dos. 612/1937, f. 25.
