Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
432 MARCEL $TIRBAN lej de aceea nu vom mai insista asupra lor. Reamintim doar cä eie au fost constituite in féméiül decretului de lege nr. 3911/1919 in scopul pregätirii $i aplicärii reforméi agrare in Transilvania si cä in componenja lor intrau oameni ai légii (judecätori, tehnicieni agrari, consilieri §i agronomi regionali) §i delegatii säfenilor. Lucrärile comisiunii locale pentru reforma agrarä in judejul Bra<?ov au inceput prin alegerea delegatilor järani dupä ce, in prealabil pre?edintele comisiunii a expus taranilor adunati — poate in fata primäriei, poate la §coalä, dupä cum era obiceiul locului — scopul reforméi agrare, mäsura in care se vor expropia mobile precum 51 cine $i la cit pämint va avea drept la improprietärire. A explicat $i atribujiile comisiei locale. Apói a invitat pe cei string sä designeze 2 delegati in eomisiunea localä, in conformitate cu punctui b al art. 15 din Decretul-lege de reforma agrarä nr. 3911/1919. La apelul pre?edintelui comisiunii locale sätenii au cäzut de acord sä aleagä pe Gheorghe Pirvu §i Iohann Tartler $i 2 supleanfi, pe loan Szekeres ?i Fridricih Foith. Comisia completatä in modul arätat a trecut la „dezbaterea in merit" — dupä formula judecätoreascä adoptatä — a problemelor ce interesau $i intrau in competenta sa. Au fost dezbätute pe rind cele douä declaratii prezentate in oalitate de proprietäre, de cätre biserica evanghelicä lutheranä din Mäeru? $i, respectiv, de primäria aeeleia$i comune. Parohul bisericii evanghelice $i avocatul delegat cu procura din partea bisericii, au sustinut in declaratia lor cä doresc sä pästreze in intregime, pe seama bisericii, cele 125 de jugäre de care dispunea biserica. In ouvintul säu delegatul sätenilor loan Pirvu a cerut ca bisericii sä i se läse atit pämint cit decretul lege de reforma agrarä ingäduie, urmind ca restul sä fie expropriat. Al doilea delegat, Iohann Tartler, se aläturä celor sustinute de reprezentantii bisericii, adicä de a se pästra acesteia intreg pämintul. Primarul comunei Mäieru$, dupä ce se face un intreg inventar al averii comunale (7062 jugäre) conchide cä avirid in vedere prevederile decretuluilege 3911/1919 in virtutea cäruia pädurile $i pä^unile nu sint expropriabile, nu e in situatie de a oferi ceva teren spre expropriere. Delegatul I. Pirvu intervine $i de data aceasta $i face propuneri concrete pentru exproprierea unor terenuri pentru cele aproape 100 de familii färä adäpost, pentru improprietärirea unor tärani ce se incadrau in prevederile articolului 33, cu pämint arabil, propuneri pe care primarul satului le prime^te. Toate cele discutate au fost consemnate intr-un proces verbal §i inaintat conform art. 16 din decretul lege 3911 comisiei judetene de la Bra$ov la 16 iunie 192086. Cazuri mai frecvente cind nu a existat un punct de vedere comun intre cei doi delegati ai sätenilor s-au inregistrat in judetu! Bra?ov. Aici, in comunele cu populatie mixtä, unde un delegat era román, iar al doilea sas, ultimul adeseori s-а solidarizat — ca §i in cazul amintit mai sus — cu reprezentantü proprietätilor biserice$ti sau comunitare. Putem cita $i alte exemple. La 3 iunie 1920 in cadrul discutiilor purtate la co-86 Arh. St. Brasov, Fond. Tribunalul Brasov, relorma agrarä 1919—1920, pachet nr. 1 bis.
