Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RAPORTURILE DINTRE JÄRANI $1 MARII PROPRIET ARI 429 fie obiective principale ale luptei §i främintärilor sociale in general in viafa satului. Intr-o ?edinta din 23 decembrie 1919 ce a strins la un loc „oficiantii administrativi" ai judefului Cojocna — prefectul, subprefectul $i pretorii de plasä, a tunc i cind s-а vorbit despre lucrärile reforméi agrare, s-а menfionat cä „astfei de lucräri nu s-au fäcut incä nici intr-o comunä“, de$i recuno$teau cä erau comune, mai ales in plasele Teae a, Mociu §i Soimus, care au reclamat „exeeutarea momentana a reforméi agrare" si din acest motiv au ?i refuzat sä primeascä pämint in arendä. Pretorilor li s-а fäcut recomandarea sä sfätuiaseä comunele ce au refuzat arendarea pämintului „sä se ingrijeascä de arindä pentru anul viitor (1920)" deoarece improprietärirea deodatä, in toate comunele era consideratä imposibil de realizat74. Pe plan general s-а incercat sä se justifice intirzierea lucrärilor de reforma agrarä cu lipsa de colaborare $i infelegere intre unele organe administrative locale §i cele de specialitate incredinfate cu aplicarea aeesteia. S-au trimis mai multe ordine observatoare pe aeeastä temä. Amintim, spre exemplu, ordinul emis de cätre Direcfia Agriculturii de la Cluj din iunie 1920. „Din informafüle culese pinä acum rezultä cä stadiul intirziat in care se aflä reforma agrarä se datore?te, intre altele, ?i faptului cä intre organele insärcinate cu aplicarea légii nu este destulá infelegere ?i armonie“75. Se $tie cä in iarna anului 1920, la 10 februarie, Resortul agriculturii a emis in problema arendärilor forfate orfonanfa cunoscutä sub nr. 20393. Douä zile mai tirziu aceaistä ordonanfä, insofitä de instruefium speciale a fost expediatä consilierilor agrieoli din judefele transilvänene. ínainte de a fi ajuns ordonanfa ?i instructiunile amintite la consilierul agricol de la Dej in cunostinfä insä de intenfia Resortului agriculturii de a le emite, la 11 februarie 1920 el a trimis pretorilor din plasele judefelor Bistrifa-Näsäud ?i Solnoc-Däbica о adresä din care se poate infelege atit unele aspecte ale stärii economice eit $i starea de spirit din rindul färänimii celor douä judefe76. Cu toate mäsurile de prevenire, lupta färänimii pentru pämint a continuat peste tot unde marea proprietate a existat $i lucrärile de aplicare a arendärilor forfate nu au cunoscut ritmul ?i forma doritä de färani. Asa, de exemplu, arendarea mosiei baronului Kemény Árpád de pe hotarul comunei Galda de Jos unei asociatii de färani instärifi — unui „consorfiu" — avind in frunte pe preotul I. Crefu a provocat, in ianuarie 1920, о vie nemulfumire in rindul färanilor säraci din aceeasi comunä77. Pämintul baronului Kemény Árpád fusese luat in arenda, in 1919, de cätre asociatia amintitä, impärfitä pe din douä intre preot pe de о parte $i ceilalfi membrii ai asociafiei (31 de tärani), pe de altä parte, si dat apói in dijmä altor färani lipsifi de pämint. Aeeastä sub-74 Ibidem, dosar nr. 2270/1919. 75 Arh. St. Bra?ov, Fond. Camera Agricolä a judetului Fagaras, dosar nr. 1/1920—21, p. 12 (- C.a.j. Fägäras). 76 Arh. St. Bistrita, C.a.j. Bistrifa-Näsaud, dosar nr. 29/1920, p. 1. 77 Arh. St. Bucuie$ti, Fond. C.D.r.a. dosar nr. 3/1920, f. 6.
