Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RAPORTV RILE DINTRE TÄRANI $1 MARII PROPRIETARI 427 múlta ostilitate din partea arenda?ului mo?iilor statusului catolic, I. Vaska. Ace a sta era una din constatärile pe care le-а fäcut la 1 noiembrie 1919 consilierul agricol al judetului Cojocna, impreunä cu secretarul comunal de la Chintäu. Cu acela$i prilej el mal constatä cä in vara anului 1919 árendásul amintit „a lucrat cu vitele proprii abea 45 jugare $i о micä parte cu vitele sätenilor, a?a inert din aratorul de сса 700 jugare au rämas mai bine de 400 jugare nelucrate. Observ — continua consilierul — cä acest arenda? nici in primävara aceasta nu a voit sä dea de bunä voie celor lipsifi de pämint, pämint in arendä ?i s-а purtat in tot decursui timpului, chiar ?i in anul acesta — a?a cum anticipam női mai sus — foarte ostii cu täranii din comunele invecinate"68. Consilierul agricol al judetului Cojocna a recomandat Resortului de agriculturä pedepsirea exemplarä a arendai?ului, iar rezolutia prefectului cerea aplicarea art. 11 din ordonanta nr. 7153 privitoare la arendärile tortate69. Locuitorii altéi comune, Bontida, comunä mereu confruntatä cu aceeasi atitudine ostilä intilnitä de cätre täranii de pe Valea Chintäului au dórit sä arendeze nu numai päminturile contelui Bánfíy ci $i cele douä mori de apä date unui arenda? particular. La 27 noiembrie 1919 in localul prefecturii de la Cluj opt delegati ai täranilor din Bontida au transmis prefectului nemultumirile sätenilor, exprimind totodatä dorintele acestora. Din relatärile täranilor rezultä dar situafia lor economicä ?i in acela?i timp abuzurile ce se fä'cuse din partea arenda?ului. Ei au arätat cä vechiul arenda? al mo?iilor lui Bánfíy a refuzat sistematic vinzarea de cereale täranilor säraci din Bontida, chiar daeä ace?tia íi ofereau prefuri mari in vreme ce arenda?ul le vindea la Cluj sau Dej „pe lingä prejuri oribile, cu prefuri exorbitante", ln aceste conditii täranii din Bonfida au tost obligati sä se aprovizioneze cu cereale din regiunea Tirnavelor sau din alte pärti ale Transilvaniei. NemuRumiti de aceastä situafie ei au eerut administrarea morilor de cätre un comitet format din 12 membrii $i impärfirea vämii intre locuitorii lipsifi din comunä la pref maximal. Finalul pertraCtärilor nu a adus täranilor din Bontida rezolvarea doleantelor. Au fost sfätuifi doar sä aefioneze fie pe cale administrativä, fie judecätoareascä, dovedind abuzurile arenda?ului. Li s-а mai atras atenfia cä numai aceste douä cäi sint permise ,?i iertate ?i numai de eie pot uza70. Se desprinde din ultimele documente analizate lupta hotäritä a täranilor din toamna anului 1919 pentru a primi pämint in arendä fortatä; cä ln aceastä luptä ei au xeintilnit opozifia maxilor proprietari sau a marilor arenda?i. Nici unii nici alfii n-au cedat nimie ide bunä voie din pämlntul stäplnit sau folosit ln arendä dupä cum nici la vechile conditii de muncä, la vechile relafü dintre ei ?i färani, n-au vrut sä renunte u^or, intoemai cum se petrecuserä lucrurile $i in primävara ?i vara aceluia?i an. Se desprinde in acela?i timp ?i atitudinea autoritä-68 Arh. St. Chij-Napoca, Fond. D.A., dosar nr. 23/a/1920, f. 283. 69 Ibidem. 70 Ibidem, Fond. P. j. Cojocna, dosar, nr. 2152/1919.
