Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RAPORTURILE DINTRE JÄRANI $1 MARII PROPRIET ARI 413 apte de muncä trebuie sä intre in serviciul militar ?i cei de aoasä nu sínt in stare sä adune suma de mai sus la termenul fixát, iar pe de altä parte $i pina ce vine aprobarea de la consiliul Dirigent au lipsä in arendä de pä$une pentru vite, din mo?ia amintita" sint impotriva actului de vinzare-cumparare $i au cerut pämintul in arendä. Din procesul verbal luat la 26 aprilie 1919 in comuna Nädä$elu $i din hotärirea prefectului ce a urmat datei de mai sus rezultä cä, täranii din aceastä comunä au incheiat lupta pentru pämint printr-un cistig partial $i anume primind 180 de jugäre in arendä Ja prejul de 35 coroane/jugär11. Nici Hermán Pancth, árendásul unei mo$ii de circa 400 jugäre arätor, proprietatea bisericii reformate din Gädälin (jud. Cojocna) n-a vrut sä dea in primävara anului 1919 nici un jugär de pämint in arendä järanilor de?i in realitate nu le-а putut lucra in intregime, räminind in anul agricol 1918—1919 cca 200 jugäre nelucrate, motiv pentru care consilierul agricol al judetului Cojocna a §i propus pedepsirea lui. De rea credinjä s-а dovedit ?i in toamna anului 1919 cind a cedat ceva pämint in arendä ,,numai silit"12. Greu au ajuns in folosinja pämintului dórit $i locuitorii comunei $oimu$ din judejul Bistrifa-Näsäud. Comunitatea fo§tilor urbariali§ti din aceastä loca litate a solicitat prefectului de la Bistrija in primävara anului 1919 sä mijloceascä in folosul comunitätii arendarea a 69 jugäre luate in arendä de mai multi ani de cätre Isac Rosenfeld din comuna lor, el insu$i proprietär a 36 jugäre. „Comunitatea reflecteazä — au declarat delegajü acesteia la pertractarea ce avusese loc la sediul Prefecturii judetului, in 2 aprilie 1919 — la arendarea fortatä a acestui pämint numai pe anul 1919 sperind cä in viitor comunitatea va putea ajunge in proprietatea acestei mo$ii pentiu totdeauna". О evidentä $i legitimä dorintä spusä direct, intr-o confruntare directä. Fo§tii urbariali§ti de la $oimu$ au socotit $i ei ca de altiéi intreaga täränime säracä din tara noasträ cä sosise vremea incetärii contractelor arenda?e$ti ?i odatä cu eie $i practica subarendärii. Rosenfeld a recunoscut la peritractarea ce avusese loc cä pämintul luat de el in arendä a fost dat apói in parte unor locuitori din $oimu§. Astfel in temeiul ordonantei nr. 82/1919, fo§tii urbariali$ti au primit pämintul cerut de ei, pentru anul 1919 in arendä fortatä in conditiile in care il avusese §i Rosenfeld. Erau obligati de asemenea sä-i despägubeascä pe arenda§i, pentru sämintä §i lucru prestat, potrivit art. 13 din ordonanta citatä13. In aceea$i vreme in judetul Cojocna la 5 aprilie 1919 primperceptorul plä$ii Huedin a pornit in comuna Beli? pentru a incerca sä opreascä desele interventii ale sätenilor in pädurile apropiate, pentru о pertractare cu poporul, cum о nume^te el, $i ín acela^i timp pentru a intreprinde о vizitä prin toate väile comunei unde erau a$ezári omene$ti. In drumujl sau a fost insofit de cätre un trimis al regiunii silvice de la 11 Ibidem. 12 Arh. St. Cluj-Napoca, Fond. Direcfia Agricultural, dosar nr. 23/a, 1920, p. 284 ( = D.A.). 13 Arh. St. Bistrita, Fond. C.a.j. Bistrifa-Näsäud, dosar nr. 1/1919, fila 150.
